Sesiunea s-a terminat, razboiul continua

Senatorii si deputatii au incheiat cea mai spectaculoasa sesiune din ultimii ani, marcata de batalia presedinte-parlament Sesiunea parlamentara care tocmai s-a incheiat a marcat trei premiere in istoria democratica a Romaniei

. Razboiul dintre presedinte si premier a atins apogeul, generand ruperea Aliantei D.A. si schimbarea majoritatii in Legislativ. Fostul guvern PNL-PD-UDMR s-a transformat intr-un parteneriat PNL-UDMR. Cu voturile partidelor din opozitie, cabinetul Tariceanu II a fost validat de parlament. Suspendarea sefului statului, la initiativa PSD, a fost consecinta imediata a tensiunilor care au dominat mediul politic. In plus, senatorii si deputatii au adoptat o motiune simpla impotriva ministrului Monica Macovei, fosta detinatoare a portofoliului Justitiei, si una care l-a vizat pe Decebal Traian Remes, titularul de la Agricultura in cabinetul Tariceanu II. La inceputul lui aprilie, premierul Calin Popescu-Tariceanu anunta ca solutia pentru stingerea crizei politice este asumarea guvernarii de catre PNL, alaturi de UDMR. „O guvernare dezbinata nu poate genera prosperitatea pe care romanii o merita", afirma primul-ministru. Acest lucru a insemnat apropierea tacita a liberalilor de PSD, social-democratii fiind in masura sa le asigure sprijinul parlamentar necesar. Eliminarea ministrilor PD din Executiv s-a produs dupa ce, la 13 februarie, Monica Macovei primise un vot de blam din partea senatorilor, care au adoptat o motiune simpla ce viza domeniul Justitiei. La vremea aceea, premierul a refuzat sa propuna revocarea ministrului sustinut de pedisti, lasand in sarcina Curtii Constitutionale sa stabileasca daca, potrivit Legii fundamentale, un membru al guvernului isi pierde sau nu mandatul in urma adoptarii unei motiuni simple in parlament. „Senatorii au vrut sa scape de mine si de Parchete", declara atunci Monica Macovei, acreditand ideea ca, printre alesii care i-au fost ostili, se aflau si unii chemati foarte des la audieri de catre procurori. Susanne Kastner, vicepresedintele Bundestagului, a reactionat si ea la tentativa de inlaturare a Monicai Macovei, declarand postului de radio Deutsche Welle ca motiunea ar putea activa clauza de salvgardare pentru Romania in luna iunie. Traian Basescu, „tras pe dreapta" La 19 aprilie, parlamentul a decis suspendarea presedintelui Traian Basescu, inregistrandu-se 322 de voturi „pentru", 108 „impotriva" si 10 anulate. Pentru ca seful statului sa plece de la Cotroceni, erau suficiente 235 de voturi in acest sens. Senatorii si deputatii au recurs la suspendare, desi Curtea Constitutionala a apreciat ca presedintele nu a incalcat Constitutia criticand clasa politica si institutiile statului. Parlamentarii si-au fundamentat votul pe raportul extrem de critic la adresa lui Basescu, intocmit de Comisia de ancheta a faptelor presedintelui, condusa de senatorul Dan Voiculescu. Victoria categorica a lui Traian Basescu la referendumul asupra demiterii sale nu a schimbat raporturile dintre Administratia Prezidentiala, guvern si parlament. Imediat dupa reluarea atributiilor, seful statului a chemat partidele la consultari in vederea coagularii unei majoritati parlamentare transparente. Consultarile nu au avut rezultatul scontat de PD si presedintie, social-democratii hotarand sa sustina in continuare, dar in mod neoficial, cabinetul Tariceanu II. Arma preferata: motiunea Democratii au incercat sa demaste colaborarea dintre PNL si PSD, in primul rand prin depunerea unei motiuni de cenzura. Cand le-a fost respins demersul, pedistii au mai depus doua motiuni simple, pe Sanatate si Agricultura, insa pesedistii au depus si ei doua astfel de documente, exact pe temele democratilor. Astfel, s-a ajuns in situatia in care parlamentul a discutat patru motiuni in trei zile, dintre care doar una, pe Agricultura, depusa de PSD la Camera Deputatilor, a fost adoptata. Social-democratii au incercat sa diminueze, in acest mod, eventualele pagube electorale cauzate de colaborarea cu PNL. Pensiile, miza pentru batalia electorala Legea privind majorarea punctului de pensie, care vizeaza milioane de persoane varstnice, este actul normativ cu cel mai mare impact social. Initiativa PSD a fost blocata in parlament pana cand negocierile cu PNL au fost finalizate, negocieri la care motiunea de cenzura a fost folosita iar ca amenintare. La votul final, in favoarea legii s-au declarat toate partidele pentru a nu pierde puncte electorale. Guvernul a cedat, pensiile s-au marit, iar avantajele de imagine s-au impartit intre partidele parlamentare. Lupta pentru SRTV si CNA Discutiile si negocierile dintre PSD si PNL, cu Viorel Hrebenciuc facand drumuri dese la biroul lui Bogdan Olteanu, s-au concretizat in trocul pe functiile de la TVR si CNA. Social-democratii l-au impus pe Alexandru Sassu la televiziunea publica, iar liberalii au castigat pentru Rasvan Popescu postul de presedinte al CNA. Intelegerile nu au fost validate prin vot, pentru ca lipsa de cvorum a facut ca problema sa fie transata la inceputul sesiunii din toamna. Legile sigurantei si Codul electoral, proiecte de vara Desi pe parcursul intregii sesiuni s-au purtat discutii in comisiile de specialitate pe tema legilor sigurantei si a adoptarii votului uninominal, acestea nu au ajuns sa fie definitivate. Comisia pentru elaborarea Codului electoral a primit ultima varianta a legii votului uninominal de la Asociatia Pro Democratia si a promis sa organizeze sedinte in timpul vacantei. Comisia pentru aparare din Senat asteapta inca consensul politic pe marginea legilor sigurantei, desi acestea sunt gata in proportie de 80%.
Publicat de : ---
Data publicării: 30 Iun 2007 - 06:51
 

Link știre