„Capitala nu are parcuri adevarate”

Dupa ani de studii si practica la Paris, revenit la Bucuresti, arhitectul Radu Petre Nastase identifica punctele nevralgice ale Capitalei in materie de spatii verzi

. Bucurestiul nu numai ca are parcuri putine, dar acestea nici nu sunt parcuri „adevarate", construite dupa rigorile arhitectilor peisagisti. - Cum arata Bucurestiul acum, privit prin ochii unui arhitect care a trait in strainatate?
Nu sunt un specialist pe procente de verdeata, dar s-a redus foarte mult numarul metrilor patrati pe cap de locuitor. Trebuie inteles ca a existat o politica mai putin controlata la nivelul Primariei Capitalei cu privire la punerile in posesie a spatiilor verzi, declarate deja parcuri. S-au facut niste excese, s-au acceptat puneri in posesie si schimburi pe spatii declarate deja verzi. Vinovatiile nu sunt clare, dar administratia locala si justitia poarta o anumita vina, pentru ca dau decizii care diminueaza si mai mult spatiile verzi existente. Parcul Bordei nu e singurul caz, sunt o gramada de alte spatii care se pun in posesie, pe care apoi proprietarii le betoneaza si maresc zonele radiante de caldura si efectul de sera. In conditiile astea, nu e un secret pentru nimeni ca orasul acesta e de patru ori mai poluat decat orice alta capitala europeana, cantitatea de praf in suspensie e de patru ori mai mare decat oriunde in Occident. In plus, Bucurestiul e un oras situat in camp, brazdat de vanturile din Baragan, iar in jurul orasului au fost aproape distruse padurile care reprezentau o bariera in calea prafului. Noi ne aflam intr-un oras in plina campie si in plin Baragan, iar tot praful intra in Capitala. Cismigiu, singurul parc ca la carte
- Avem traditie in proiectarea unor parcuri cum sunt in Occident? Care dintre parcurile actuale se poate numi, de fapt, parc? Sunt foarte putini arhitecti care proiecteaza parcuri. Noi nu avem o traditie sustinuta in ceea ce priveste crearea de parcuri noi. Toate parcurile de pana acum au fost proiectate de catre arhitecti de afara. Nu ar trebui sa confundam miristile cu buruieni cu parcurile, chiar daca unele poarta acest nume. Ar mai trebui sa aiba macar cinci hectare de teren si locuri de parcare. La noi, notiunea de spatiu verde e asimilata parcului, dar nu e asa. Cismigiul e singurul loc care s-ar putea numi, la limita, parc.

- Ce model de parc s-ar potrivi Bucurestiului? Nu prea ai ce sa alegi... pentru ca Parisul oricum a fost ales de altii. Eu cred ca Bucurestiul ar trebui sa ramana dupa modelul parizian, pentru ca structura noastra urbana se aseamana cu aceea de pe malurile Senei, cu spatii construite foarte dense. Ar trebui sa luam exemplu dupa parcurile proiectate si construite in ultimul timp la Paris: Parc de la Villette, Parc de Bercy, Parc Andre Citroen. Sunt insa si parcuri de cartier, mai mici, care pot fi o inspiratie excelenta pentru noi. Parcurile sunt un domeniu de explorat si sunt convins ca vor aparea in curand si investitori privati care sa ia in calcul crearea de parcuri de distractii private, cu o puternica componenta eco­logica si naturala pe langa cea comerciala. Spatiile publice, o necesitate urbana - Atunci cand proiecteaza o cladire, un arhitect are in vedere si criterii ce tin de ambientul natural?
Formeaza o echipa de pro­fe­sionisti, care sa includa ur­banisti, ingineri si arhi­tecti peisagisti, pentru a oferi intreaga gama de servicii necesare unui proiect. La noi, situatia este putin diferita. Multi peisagisti vin mai curand din zona horticulturii decat a arhitecturii.

- Cand un client va cere sa proiectati o cladire intr-un spatiu cu mai putina verdeata, ce ii recomandati? Cum imbinati spatiul public cu cel verde? Nimeni nu mai face astazi proiecte fara spatii verzi, nimeni nu mai vinde fara spatii verzi. Numai in zonele extrem de urbanizate nu mai exista spatii verzi, aici ai in stanga si in dreapta cladiri. Asta e o preocupare care trebuie sa fie a edililor, a celor care gestioneaza spatiul public al colectivitatii. Solutia este amenajarea unor spatii publice de tip piateta. Amenajarea spatiului public nu inseamna neaparat plantarea a zece copaci sau a unor spatii verzi. Bucurestiul are nevoie de spatiu public in­a­in­te de a avea spatii verzi. Spatiul verde e doar o com­ponenta a spatiului public. Numai prin crearea de parcuri si noi aliniamente, precum si prin intretinerea celor vechi se poate ridica calitatea vietii in Bucuresti.

- Atunci cand proiectati, aveti vreo norma proprie privind spatiul dedicat copacilor? Care e cea mai mica suprafata de verdeata recomandata clientului? Arhitectul nu are putere de decizie, el poate numai sa propuna plantarea copacilor. De fiecare data cand avem un spatiu public unde putem amenaja spatii verzi, peluze, aliniamente, chiar si peste parcari, prevedem 50 de metri de pamant pentru copaci. Dar de la o propunere pana la realizarea spatiului, plantarea si intretinerea copacilor e o distanta mare, care nu mai depinde de arhitecti. Aici e vorba de cultura si de nivelul de civilizatie al investitorilor. Noi nu avem o cultura a vegetalului.
Publicat de : ---
Data publicării: 13 Aug 2007 - 05:33
 

Link știre