Dezgolirea PSD [1]

Pentru partidul pe care l-a fondat, Ion Iliescu a fost, în tot acest răstimp, paravan, paratrăsnet, umbrelă și manta de vreme rea. Refuzând să-l mai primească în conducerea sa, Partidul Social Democrat rămâne fără toate acestea - cu tot ceea ce poate fi bun și rău. Oricum, rămâne dezgolit.

Temele Congresului
În intențiile sale declarate, Congresul PSD avea de soluționat trei probleme majore: prima s-a referit la adoptarea unui nou mesaj politic, adecvat atât realităților din țară, cât și ipostazei PSD, de principal partid al opoziției. A doua temă viza o flexibilizare a structurilor de conducere, restrângerea și simplificarea acestora, pe baza unei modificări corespunzătoare a statutului. În sfârșit, al treilea obiectiv al Congresului se referea la un nou leadership, adică la desemnarea unor oameni în conducerea partidului care să fie pe deplin potriviți cu primele două obiective - noul mesaj și noua formulă de conducere.
Prin hotărârile oficiale adoptate, s-ar putea spune că acest Congres a atins toate cele trei obiective. În realitate, însă, proiectul politic și celelalte documente de doctrină și ideologie nici nu au fost băgate în seamă. Modificările la statut au fost și ele acceptate tacit, cu tradiționala mențiune că viitorul Consiliu Național va avea mandatul să definitiveze textul complet al acestuia. În schimb, toată atenția a fost polarizată exclusiv de problema liderilor și, mai ales, de aceea a președintelui partidului. Ca și în alte dăți, s-a produs o personalizare excesivă a unei dezbateri ce fusese croită pe trei paliere, dar care, în cele din urmă, s-a rezumat doar la o competiție "om la om", bogat agrementată cu strategii nocturne și aranjamente de culise.
Astfel, întreaga presiune a Congresului s-a exercitat spre cine va fi pe poziția nr.1 - de Președinte. Aceasta a fost, de fapt, ținta principală spre care oameni îndelung exersați în marile combinații ale luptelor interne au orientat discret, dar ferm, întregul eveniment.
Iliescu a plătit pentru toți
În vălmășeala opiniilor de tot felul, se scapă din vedere detaliul că Ion Iliescu nu a pierdut funcția de președinte (pe care o deținea în exercițiu Adrian Năstase), ci doar n-a fost ales în această funcție, la care s-a încumetat, cu bună credință, să candideze.
Din cei 12 ani de existență, sub diferite titulaturi, a PSD, Iliescu a fost președinte al acestui partid doar 4 ani - în perioada 1996-2000, atunci când partidul se afla în opoziție. În restul intervalului, de 8 ani, Iliescu s-a aflat la Cotroceni, conducerea partidului aparținând, efectiv, altor persoane. Cu toate acestea, relele spuse, pe drept sau pe nedrept, despre PSD în tot acest răstimp au fost sistematic legate de numele lui Ion Iliescu. N-a făcut excepție nici ultima perioadă, în care PSD s-a aflat la guvernare, având rezultate notabile în gestionarea treburilor țării, dar care n-au fost suficiente să-i asigure partidului menținerea la putere.
Acuzele aduse PSD în legătură cu acest segment de timp și, implicit, pierderea puterii nu pot fi nicicum legate de numele sau activitatea lui Ion Iliescu. Nu acesta a construit "partidul-stat"; nu acesta a semnat contracte frauduloase de privatizare; nu acesta a dat dovadă de aroganță în relațiile cu oamenii sau cu organizațiile de partid din teritoriu; nu acesta poate fi responsabil de tot ceea ce a funcționat prost în PSD în răstimpul ultimilor patru ani. E adevărat, vreun Omar Hayssam a călătorit cu avionul prezidențial, dar contractele și afacerile acestuia - și ale altora ca el - au fost realizate cu executivul de la nivel central și local.
Se pregătește "umbrela" pentru ploaia electorală
Pasivul adunat, timp de patru ani, în dreptul PSD-ului devenise preocupant chiar și pentru cei care au contribuit substanțial la strângerea unui asemenea pasiv. De aici, și reflexul de conservare al Congresului extraordinar din iulie anul trecut, care a aprobat în unanimitate revenirea lui Ion Iliescu într-o funcție de conducere în partid, după încheierea mandatului la Cotroceni. Mantaua de vreme rea trebuia scoasă din nou la vedere, umbrela de protecție morală trebuia să-i acopere pe cât mai mulți. Eroarea lui Iliescu a fost că a crezut în amăgitorul sunet de sirenă al freneticelor aplauze cu care această propunere a fost întâmpinată și aprobată la acel congres din iulie 2004. Propunere și vot furtunos aruncate acum la co1ul uitării!
Pregătit să-și asume această revenire, Ion Iliescu s-a angajat, în stilu-i caracteristic, pe două fronturi. Primul: și-a construit un necruțător mesaj anticorupție, avertizând în toate împrejurările că, în cazul revenirii sale la conducerea PSD, va termina cu toți cei care pătează imaginea partidului, jignind astfel marea masă de militanți și simpatizanți ai PSD, afectați, in corpore, de culpe și suspiciuni care sunt generate doar de câțiva lideri. Insistența lui Iliescu pe un asemenea mesaj de avertizare a fost luată în seamă tot mai mult de cei vizați, inclusiv până în noaptea de dinaintea Congresului, atunci când aceștia și nimeni alții au definitivat detaliile debarcării.
Al doilea front pe care l-a deschis același Ion Iliescu s-a referit la mecanismul organizatoric și profund democratic, aproape fără precedent, în care urma să se desfășoare lucrările Congresului. Introducerea votului secret, a multitudinii de candidaturi pentru o funcție - și de funcții care să fie desemnate printr-un asemenea vot - au fost inițiative care fie au pornit, fie au fost hotărât susținute de Ion Iliescu. Și, într-adevăr, modul în care s-au desfășurat lucrările Congresului elimină orice dubiu în legătură cu puterea fără precedent pe care aveau s-o capete votul, orientarea și opțiunile fiecăruia dintre delegați și a tuturor la un loc, structurați și uniți pe grupuri teritoriale sau de interes. A fost vorba de un mecanism ce s-a dovedit, în cele din urmă, devorator chiar pentru cel care l-a creat.
"Maurul și-a făcut datoria..."
Din perspectiva intereselor electorale ale PSD, aceste fronturi ale lui Ion Iliescu au convenit de minune inclusiv celor care le-au respins prin votul de joi noapte. Grupurile în cauză l-au lăsat să-și facă numărul, mustăcind cu subînțeles și știind bine că o asemenea prestație a lui Iliescu este mai mult decât binevenită în perioada pre-electorală, ca și în timpul alegerilor propriu-zise. Raționamentul a fost corect: opțiunile de schimbare purificatoare ce adiau dinspre Ion Iliescu au înviorat electoratul acestuia, astfel încât - așa cum toate sondajele o confirmă - diferența de 7 procente pe care PSD a obținut-o la alegerile parlamentare (ca și de Adrian Năstase la turul I) se datorează exclusiv electoratului fidel lui Ion Iliescu.
Această situație a convenit, însă, doar în timpul desfășurării alegerilor și până la tragerea liniei sub scorul electoral. Încheiat acest episod, obiectivele morale ale lui Ion Iliescu nu mai puteau întruni simpatia rețelelor de interese din partid. "Maurul și-a făcut datoria, Maurul trebuie să plece". Și Ion Iliescu a plecat în noaptea Congresului, plătind - cu o umilință la care nicicum nu avea dreptul - păcatele tuturor celor pe care i-a format ca oameni politici, în care a crezut până în ultimul ceas și pe care, în fond, vroia doar să-i salveze de cei și de ceea ce este nociv pentru întreaga societate românească.
Problemele lui Geoană
Prima naivitate de care ar da dovadă noul președinte al PSD ar fi să creadă în ingenuitatea virtuților sale meritocratice, datorită cărora, pasămite, ar fi fost propulsat în această înaltă funcție. Realitatea este cunoscută de toți și deja începe să treacă de la murmurul de prin colțurile Sălii Palatului, la afirmarea răspicată în câmp deschis: Geoană a fost împins acolo unde este de forța unor grupuri de interese. Care să fie acestea? Să fie oare formate din oameni cinstiți, săraci și curați, militanți sinceri ai unor idei de stânga modernă - pe care-i tot invoca Ion Iliescu? Sau sunt formate tocmai din cei cărora li se adresau sau care se simțeau vizați de avertismentele acestuia? Și care începuseră să simtă în ceafă răsuflarea fierbinte a unei îndepărtări rapide a lor de protectoratul partidului și, implicit, de ce-a mai rămas prin butoaiele cu miere ale fondurilor din campanie, ca și de mierea care, cu siguranță, se va aduna în aceleași borcane de îndată ce PSD va reveni la putere?
Toți cei care privesc cu onestitate propulsarea lui Mircea Geoană în fruntea PSD își pun o întrebare deloc retorică: ce va oferi acesta, în schimb? Ce va oferi Bacăului, Vrancei, Constanței...?
Mircea Geoană, odată cu propria sa victorie, va trebui să-și însușească și avertismentul implicit al acesteia: dacă un om ca Ion Iliescu, fondator al partidului, a putut fi "făcut în foi de viță" - cum se spune prin popor -, apoi nici el, Mircea Geoană, nu poate ridica vreo dificultate, la o adică, pentru o împachetare similară. Șansa imediată pe care Geoană o are legată de propriul său viitor politic în PSD ține de o atitudine pe cât de radicală, pe atât de dificilă: anume, să scape urgent partidul tocmai de cei care l-au ajutat pe el, Geoană, să-i devină președinte.
Dezgolirea PSD
Fără Iliescu în fruntea PSD au loc câteva mutații semnificative. Pe de o parte, toți cei care se simțeau amenințați de principialitatea excesivă a lui Iliescu pot, acum, respira ușurați. Pe de altă parte, cei care s-au putut ascunde, ani în șir, sub umbrela sau paratrăsnetul numit Ion Iliescu sunt nevoiți acum să iasă în câmp deschis, nemaiavând nimic deasupra capului și nici spre cine să arate cu degetul pentru relele din acest partid.
Ușor descumpănită va fi și puzderia de analiști care, interesat sau nu, lega relele din PSD tot de numele lui Ion Iliescu, deși cunoșteau bine că focarele de infecție morală și corupătoare întotdeauna s-au plasat în cu totul altă parte.
PSD mai rămâne dezgolit și din punct de vedere al poziției sale pe eșichierul politic. În noua formulă de conducere - tentată mai degrabă spre prestații "a la americaine", atât de încântătoare pentru analiștii admiratori ai acestui stil - PSD pare să abandoneze "alonja spre stânga" a electoratului nostru, așa cum, plastic și lucid, chiar în miez de noapte, se exprima Adrian Năstase.
Desigur, în principiu, ideea de modernitate n-are cum să nu fie atractivă pentru toată lumea. Problema PSD este dacă această modernitate îi va aduce sau nu mai multe vorturi. Cu alte cuvinte, problema PSD este dacă va conserva sau nu electoratul lui Ion Iliescu - acela care, de fapt, a făcut diferența în favoarea partidului lui Adrian Năstase, la parlamentarele din noiembrie 2004. În orice caz, această zonă - din stânga PSD - este deja considerată liberă, astfel încât nu sunt deloc excluse regrupări grabnice de forțe pe spațiul respectiv, cu sau fără tentative de a-l face pe Ion Iliescu portdrapelul lor în fața unui electorat gata oricând să-i recunoască acestuia imensa autoritate morală, indiferent de sigla electorală a carnetului său de partid.


"O funcție se poate câștiga într-o noapte, dar prestigiul nu!"

Întrebat de jurnaliști dacă îi pare rău că a candidat, Iliescu a recunoscut că poate nu a fost soluția cea mai bună, adică nu a perceput bine starea de spirit a delegaților. "Poate că era mai bine să nu fi participat la această competiție", a declarat el, spunând că nu i s-a oferit o funcție în PSD și că nici nu are nevoie. "Îmi voi desfășura activitatea în PSD de acum încolo ca simplu membru și consultant. Funcții executive - nu are nici un rost!", a declarat Iliescu, precizând că rezultatul votului nu l-a dezamăgit și că l-a felicitat pe noul lider al PSD și toată echipa care a câștigat. "Am avut părerile mele despre potențialul lui Geoană de a conduce partidul, dar e un om tânăr, cu inteligență, care poate să câștige tot ceea ce-i lipsește la ora actuală" a mai spus el.
Iliescu a recunoscut că este posibil ca luptele de culise și negocierile prealabile să fi avut un rol important în rezultatul votului, dar a precizat ca aceasta nu-l interesează. El a mai spus că nu va candida peste doi ani la președinția PSD. "Chiar dacă aș fi fost ales acum, nu mergeam mai departe de 2007, nici nu mă gândeam", a mai spus Iliescu.
Fostul său consilier de la Președinție, Corina Crețu, în discursul rostit la congres, i-a acuzat pe cei care au negociat o altă echipă decât Iliescu-Năstase la conducerea partidului, apreciind că "o funcție se poate câștiga într-o noapte, la negocieri", dar prestigiul și popularitatea "nu se pot cumpăra și nici negocia".
Corina Crețu s-a răzgândit
Senatorul Corina Crețu, fost consilier prezidențial și o apropiată a fostului președinte Iliescu, a declarat, ieri dimineață, că alegerea sa ca vicepreședinte al PSD o onorează și o obligă să-și îndeplinească mandatul. "Acum, conștientizez faptul că sunt aleasă vicepreședinte al celui mai important partid din România și acest lucru mă obligă", a spus ea, precizând că a primit peste 700 de voturi. Referitor la declarația sa anterioară, potrivit căreia va părăsi PSD dacă Iliescu nu obține președinția partidului, Crețu a precizat că a ținut până în ultimul moment cu Ion Iliescu și cu ceea ce reprezintă acesta.

Nu e posibilă nici o funcție pentru Iliescu

"Congresul PSD a însemnat o schimbare a stilului de conducere a partidului, a întregii garnituri, nu este vorba doar despre schimbarea președintelui", a declarat noul președinte executiv Adrian Năstase. Referitor la Iliescu, Năstase a spus că acesta a stat alături de noii lideri ai partidului, la Sala Palatului pentru numărarea voturilor. "M-a impresionat faptul că a venit în mijlocul noii echipe. Ne-am luat rămas bun, dar vom rămâne în continuare în legătură foarte strânsă, pentru că are încă foarte multe de oferit partidului. Sunt convins că, după ce vor trece aceste zile, care nu sunt ușoare pentru el, vom reuși să găsim o soluție instituțională prin care să-l putem folosi prin prisma experienței și a capacității sale de muncă", a mai spus Năstase. El a admis însă că, pe baza noului statut, Iliescu nu va putea ocupa vreo funcție de conducere în PSD.
"Ne întoarcem la luptă!"
"Acest Congres a demonstrat că PSD este un partid viu, capabil de transformare, iar rezultatul votului arată că echipa de conducere e foarte puternică", a declarat Mircea Geoană. "Acest congres a fost o demonstrație de democrație", "vom face tot ce putem pentru ca lumea să se uite la PSD cu admirație și dragoste", a completat Geoană. "Spun aceasta pentru că PSD este partidul care dă tonul în politica românească. Le atrag atenția celor de la putere că ne întoarcem la luptă", a conchis noul președinte al PSD.
Mazăre: total cu Geoană

Delegația constănțeană la Congresul PSD, formată din 38 de reprezentanți, a votat cu Mircea Geoană, a declarat președintele organizației județene a partidului, Radu Mazăre.
El a refuzat să spună pe cine au preferat delegații PSD Constanța pentru funcțiile de președinte executiv, respectiv secretar general, menționând doar că "în principiu a ieșit bine".
"Fiecare dintre noi am votat în princiu pentru reformă și, cum spunea Mircea Geoană în discursul său, pentru noul PSD", a spus Mazăre.
Rezultatele alegerilor

Mircea Geoană este noul președinte al PSD, în urma Congresului desfășurat joi. El a obținut 964 de voturi, în timp ce Ion Iliescu a fost votat de 530 de delegați. Șerban Nicolae și Dorinel Soare au obținut 9, respectiv 2 voturi. Funcția de președinte executiv a revenit lui Adrian Năstase, cu 1018 voturi, care l-a învins pe Sorin Oprescu, votat de 433 de delegați. Postul de secretar general al PSD a fost câștigat de Miron Mitrea cu 576 de voturi. Ceilalți contracandidați au obținut, în ordine, 469 de voturi - Victor Ponta, 388 de voturi - Ecaterina Andronescu, 13 voturi - Vasile Gherasim, 12 voturi - Francisc Tobă.
Cele opt posturi de vicepreședinte alocate bărbaților vor fi ocupate de Ioan Rus - 1032 voturi; Titus Corlățean - 927 voturi; Mihai Tănăsescu - 745 voturi, Ioan Mircea Pașcu - 717 voturi, Valer Dorneau - 639 voturi, Dan Nica - 625 voturi, Nicolae Văcăroiu - 604 voturi, Ilie Sârbu - 533 voturi.
Funcțiile de vicepreședinte atribuite femeilor au fost obținute de Rovana Plumb - 985 de voturi, Corina Crețu - 712 voturi, Eugenia Godja - 558 de voturi.
Documente care n-au interesat pe nimeni

Congresul PSD a adoptat Raportul privind activitatea partidului în perioada 2001 - 2004, semnat de președintele Adrian Năstase, Proiectul social, Programul cadru privind politica de resurse umane, precum și documentele politice intitulate "România europeană - România solidarității sociale" și "Patru ani de cooperare internațională fructuoasă 2001 - 2005". Totodată, Congresul PSD a adoptat 9 rezoluții privind aderarea României la UE,evoluțiile din Republica Moldova, independența puterii judecătorești și eliminarea imixtiunii politicului în justiție, abuzurile puterii din administrația publică centrală și locală, aspectele stării de sănătate în România, politica fiscală, aspectele ecologice ale dezvoltării durabile a României, promovarea unui parteneriat real între femei și bărbați în viața publică românească, rolul sindicatelor în dezvoltarea economiei românești.
Consiliul Național, după Paște

Ședința noului Consiliu Național al PSD - a cărui componență (500 membri) a fost aleasă prin votul Congresului - a fost amânată pentru prima săptămână după Paște. Adrian Năstase le-a propus delegaților la Congres amânarea reuniunii având în vedere ora la care s-au încheiat lucrările Congresului și care ar face dificilă desfășurarea ei a doua zi, când fusese programată. Din Consiliul Național al PSD fac parte: președinții organizațiilor județene și municipiului București, precum și ai organizațiilor sectoarelor din Capitală; parlamentarii PSD; președinții și vicepreședinții Consiliilor Județene Active; primarii municipiilor reședință de județ și ai sectoarelor municipiului București; primari de orașe și comune; personalități publice, ale vieții științifice și culturale.
Restituiri "la pachet"

Pachetul legislativ privind proprietățile naționalizate în timpul regimului comunist - pentru care Guvernul își va asuma răspunderea în fața legislativului până la sfârșitul lunii mai conține patru legi.
Ca principiu general, pachetul legislativ prevede retrocedarea în natură către foștii proprietari a imobilelor preluate abuziv de stat, în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, inclusiv a celor care au aparținut cultelor religioase și a lăcașelor de cult aflate în proprietatea statului, precum și a celor utilizate în prezent de partide, ambasade, școli sau spitale, cu menținerea prevederilor în vigoare privind protecția chiriașilor.
Principiul restituirii se va aplica și în cazul spațiilor de protocol cu destinația de locuință. Imobilele ocupate de instituții de stat vor fi restituite foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, cu obligația de a-i menține specificul activității pentru o perioadă cuprinsă între 3 ani (pentru imobilele ocupate de instituții publice sau culturale) și 5 ani, (pentru clădirile ocupate de instituții de învățământ sau unități sanitare de stat) este prevăzută o perioadă de până la trei ani de la data emiterii deciziei de retrocedare în care proprietarul trebuie să permită derularea activităților din prezent.
Pentru imobilele utilizate, în prezent, de partide, misiuni diplomatice, oficii consulare sau reprezentanțe ale organizațiilor internaționale interguvernamentale este prevăzută o perioadă de grație de numai 1 an în care contractele de locațiune se prelungesc de drept după retrocedare, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului. Pe toată perioada menținerii destinației de utilitate publică, proprietarul va fi scutit de plata impozitului pe clădire și terenul aferent și va primi o chirie, în condiții ce vor fi stabilite stabilite prin hotărâre a Guvernului. În acest interval, cheltuielile de întreținere aferente imobilului revin utilizatorilor.
Locatarii imobilelor, inclusiv cele folosite, în prezent, de partide, misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentanțe ale organizațiilor internaționale interguvernamentale, vor avea drept de preempțiune la cumpărarea acestora. Pentru asigurarea surselor de finanțare necesare construirii, în perioada de grație de 3-5 ani, a unor noi unități publice, autoritățile intenționează să apeleze la împrumuturi acordate de Banca Mondială.
Documentul mai prevede că, în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, vor fi stabilite măsuri reparatorii constând în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deținător sau despăgubiri.
Valoarea corespunzătoare a construcțiilor preluate abuziv și demolate va fi stabilită potrivit standardelor intenaționale de evaluare. Dacă proprietarul a primit deja o despăgubire, restituirea în natură este condiționată de rambursarea diferenței dintre valoarea despăgubirii și cea a construcțiilor demolate. Sub sancțiunea nulității absolute, până la soluționarea procedurilor administrative și, după caz, judiciare, este interzisă înstrăinarea, schimbarea destinației, ipotecarea sau grevarea sub orice formă a imobilelor notificate. Imobilele cumpărate în baza Legii 112/1995 și revendicate de foștii proprietari nu vor putea fi înstrăinate până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunilor formulate de proprietari sau de moștenitorii acestora.
Pachetul legislativ mai prevede un nou termen de șase luni atât pentru depunerea cererilor de retrocedare pentru cetățenii aparținând minorităților naționale și bunurilor cultelor religioase, cât și pentru atacarea actelor juridice de înstrăinare a imobilelor pentru care au fost depuse cereri de restituire.
Topul săptămânii
Luni, 18 aprilie 2005 - Grevă de o zi la Poștă

Greva angajaților din Poștă, declanșată în noaptea de duminică spre luni, s-a dovedit a fi "furtună într-un pahar cu apă", mai ales pentru liderii sindicali care au anunțat cu surle și trâmbițe conflictul de muncă. În schimb, populația a trăit momente de panică legate de blocarea pensiilor, a corespondenței etc.
Pentru toată confuzia trebuie să "mulțumim" liderilor sindicali care și-au mediatizat din plin protestul, punând pe jar cetățenii. Liderii care s-au dovedit nu la fel de bătăioși în atingerea revendicărilor. De la solicitarea unei majorări salariale cu 16%, sindicaliștii au obținut 3%, chiar mai puțin decât oferta inițială a Guvernului de 4%. Plus un tichet de 1,5 milioane lei cadou de Crăciun, nicidecum pentru Paști. Așa încât, greva s-a oprit, singura izbândă fiind faptul că, pentru prima dată, s-a dat o lecție guvernanților pentru ceea ce ar însemna grevă generală într-un sector cu mari implicații.
Proteste similare anunță, de altfel, și feroviarii, după Paști, dacă nu vor beneficia de majorarea salariilor și dacă nu cumva și aceasta se va dezumfla. Deocamdată, greva de avertisment de ieri s-a făcut pe spinarea călătorilor, care au pierdut două ore fie în gări așteptând trenurile, fie blocați pe calea ferată. (L.D.)
Marți, 19 aprilie 2005 - Catolicii și-au ales noul Papă

Cei peste 1,1 miliarde de catolici din toată lumea au avut bucuria de a afla, marți seară, alegerea unui nou Papă în persoana cardinalului german Joseph Ratzinger, care și-a luat denumirea de Papa Benedict al XVI-lea. În vârstă de 78 de ani, împliniți la 16 aprilie, noul șef la bisericii catolice este primul Suveran Pontif de origine germană din ultimii 482 de ani. Papa a promis că principala sa prioritate va fi unificarea celor două mari Biserici creștine - ortodoxă și catolică - și va continua dialogul "sincer și deschis" cu celelalte religii.
Anunțarea numelui succesorului Papei Ioan Paul al II-lea a fost făcută de cardinalul senior chilian, Jorge Arturo Medina Estevez, cel care va conduce, mâine, ceremonia de învestitură a lui Benedict al XVI-lea. Dezvăluirea numelui noului Papă a provocat extazul celor circa 100.000 de credincioși adunați în Piața Sfântul Petru. De asemenea în Germania sute de oameni au ieșit pe străzi, manifestându-și bucuria de a avea un conațional în fruntea bisericii catolice. Există însă și voci critice, considerându-l pe Papa Benedict al XVI-lea prea conservator, în timp ce în America Latină și Nigeria, care sperau în numirea unui Suveran Pontif dintre cardinalii din zonă, alegerea lui Ratzinger a fost primită cu dezamăgire. (R.T.P.)
Miercuri, 20 aprilie 2005 - Potop în vestul țării

După ce televiziunile au abundat în imagini cu locuințe distruse, oameni blocați de ape fără hrană și apă de băut, diguri surpate, drumuri naționale și căi ferate impracticabile, guvernanții au catadicsit să se mobilizeze, miercuri, într-o videoconferință.
De la pupitru, premierul a recomandat asigurarea locuințelor împotriva calamităților naturale pentru ca oamenii să poată fi despăgubiți. Ce-i drept, s-au alocat și fonduri guvernamentale pentru alimente, nu și pentru apă minerală, județelor Timiș și Caraș-Severin. După evaluarea pagubelor vor fi distribuite și materiale de construcții. S-a clamat, la aceeași ședință, că avem parte de inundații cum n-au mai fost de un secol, că Dunărea s-a umflat ca în 1970, fiind vorba despre "debite istorice".
În acest timp, un singur oficial din Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, secretar de stat Lucia Varga, a ajuns în zona Banatului, evaluând situația de la înălțimea elicopterului în zbor. O delegație ministerială urma să se deplaseze ieri în Timiș. De asemenea, responsabili de la Apele Române s-au întâlnit cu omologii lor sârbi pentru a analiza situația în vederea găsirii unor soluții pentru a preîntâmpina inundarea localităților riverane Dunării. (L.D.)
Joi, 21 aprilie 2005 - Leul greu și-a arătat fața

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat bancnotele și monedele care vor fi puse în circulație începând cu 1 iulie anul acesta. Suportul de imprimare și personalitățile de pe actualele bancnote au fost păstrate, grafica a suferit mici modificări, dar dimensiunile au fost schimbate astfel încât să coincidă cu ale bancnotelor euro, pentru ca, în momentul trecerii la moneda unică europeană - estimat de Isărescu peste 8-10 ani - băncile comerciale să nu mai fie nevoite să-și adapteze instrumentele de numărare și de distribuire a numerarului.
Singura bancnotă complet nouă este cea de 500 de lei (echivalent a cinci milioane actuale/140 de euro/178 dolari americani) pe care a revenit, după emisiunea din 1991, de 1.000 de lei, chipul poetului național Mihai Eminescu.
Monedele sunt confecționate din oțel placat cu alamă, cupru sau nichel și din alamă. Lansarea leului greu a fost făcută în luna în care Banca Națională a României aniversează 125 de ani de la înființare. Mai mult decât atât, în aprilie 1867, a fost adoptată "Legea pentru înființarea unui nou sistem monetar și pentru fabricarea monedelor naționale, prima lege monetară din România. (R.M.)
Vineri, 22 aprilie 2005 - PSD are conducere nouă

La capătul unui Congres maraton, care a durat din dimineața zilei de joi până vineri în zori, Mircea Geoană a fost confirmat în funcția de președinte al PSD de Comisia de validare a voturilor exprimate de delegați în cursul nopții. Geoană a fost ales cu 964 de voturi pentru și 541 împotrivă, în timp ce Ion Iliescu, fondatorul partidului, a obținut numai 530 de voturi pentru și 875 împotrivă.
În funcția de președinte executiv a fost ales Adrian Năstase care a întrunit 1.018 voturi pentru și 433 împotrivă, față de contracandidatul său, Sorin Oprescu (433 de voturi pentru și 1.018 împotrivă). Miron Mitrea a devenit secretar general, întrunind 576 de voturi și devansându-i pe Victor Ponta (469 voturi) și pe Ecaterina Andronescu (388 voturi).
În discursul ținut după anunțarea rezultatelor oficiale, Mircea Geoană a spus că va face o echipă "fantastică" împreună cu Adrian Năstase, Miron Mitrea și cu ceilalți noi membri ai conducerii PSD și a ținut să-și exprime speranța că Ion Iliescu îi va sprijini cu sfaturile sale. Deși pe plan extern are o imagine de diplomat desăvârșit, Geoană nu se poate lăuda cu succese în planul politicii interne, purtând povara eșecului în alegerile pentru primăria Capitalei din toamna 2004, în fața lui Traian Băsescu. (R.N.)
Sâmbătă, 23 aprilie 2005 - Festivalul B-Est la final

Prima ediție a Festivalului Internațional de Film "B-Est" a ajuns la final. El a debutat miercuri cu două filme independente românești, purtând semnătura lui Florin Piersic jr: Fix alert și Eminescu versus Eminem, ce au constituit debutul actorului în regia de film. Timp de patru zile bucureștenii au putut vedea la Sala "Elvira Popescu" a Institutului Francez și la Sala Eforie a Cinematecii Române cele mai noi pelicule din Europa , Asia și SUA. Amintim câteva dintre ele: Cachorro, (Spania) Avant qu'il ne soit trop tard (Franța), Visions of Europe (Marea Britanie -Germania), Alithini zoi (Grecia). Nu au lipsit nici Nobody Knows (cu Yuura Yagira de numai 14 ani, premiat la Cannes), The Last Supper și About Love. Festivalul, organizat de criticul Dana Dimitriu,a avut parte și de incidente. Regizorul israelian Amos Gitai a făcut drumul până la București degeaba. Copia peliculei sale Promised Land, nu a mai ajuns la București. Trebuie să spunem că această primă ediție a festivalului este una competițională, ea având un juriu, condus de marele regizor american Bruce Beresford. Mâine seară, la Sala Elvira Popescu, juriul va decerna Trofeul festivalului, precum și alte numeroase premii. (I.B.)

Publicat de : Valentin Stănilă
Data publicării: 23 Apr 2005 - 09:36
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=3622&titlu=Dezgolirea_PSD