Cotidianul

.ro a efectuat calcule dupa cifre oficiale actualizate ale INS si a rezultat un maxim de 16,3 milioane votanti. Mai mult ca sigur insa, pe listele electorale permanente s-ar putea sa fie si cu cel putin 100  sau 200.000 mai putin alegatori, fata de cei calculati de noi. Calcule extrem de simple Problema numarului de alegatori cu drept de vot pe listele permanente electorale se putea rezolva intr-un fel simplu, daca se analizau, 'bob cu bob' rapoartele INS privind 'miscarea populatiei' incepand cu luna iulie 2009. Mentionam ca redactorii Cotidianul.ro au efectuat calcule doar in baza cifrelor oficiale. Rezultatul obtinut este unul care, cu siguranta va fi infirmat de operatiunile efectuate in teren de autoritati in aceste zile, in sensul ca numarul votantilor va fi si mai mic. Dar si conform calculelor Cotidianul.ro, rezulta un numar de alegatori pe listele electorale permanente care asigura un cvorum care sa valideze referendumul din 29 iulie, de demitere a presedintelui suspendat, Traian Basescu. Pentru a ajunge la rezultatul pe care vi-l prezentam in continuare, nu am facut decat adunari si scaderi, fata de date oficiale ale INS, adica baza maximala de la recensamant. Maxim 16.334.337 de alegatori pe listele electorale permanente La data de 1 noiembrie 2011, conform datelor maximale al recensamantului INS (am adaugat si acele 900.000 de persoane plecate pe perioada indelungata, si cele temporar prezente, si cele 600.000 temporar absente – n.a.) a rezultat ca in Romania erau inregistrati 20.254.866 de locutori. In perioada 1 noiembrie 2011 – 30 iunie 2012 in Romania s-au nascut 125.100 de copii vii. Adunam la numarul de locuitori gasiti la 1 noiembrie 2011 si rezulta: 20.379.966 de locuitori. In acelasi timp, in perioada 1 noiembrie 2011 – 30 iunie 2012, au decedat 178.903 cetateni. Scadem numarul celor decedati si raman 20.201.063 locuitori la data de 30 iunie 2012. Din acest numar trebuie insa sa scadem pe cei care nu au implinit 18 ani. Avem urmatoarele date: la 30 iunie 2009, copiii cu varsta intre 0 si 14 ani erau in numar de 3.245.775. (acestia au acum intre 3 si 17 ani – n.a.). Intre 1 iulie 2009 si 30 iunie 2012, conform INS s-au nascut 620.951 de copii vii. Adunand copii care aveau pana in 14 ani la 30 iunie 2009, cu cei nascuti in ultimii 3 ani, avem un total de 3.866.726 de minori, deci locuitori fara drept de vot. Ii scadem din locuitorii numarati anterior, si ajungem la 16.334.337 de persoane cu drept de vot la 30 iunie 2012. Vor fi si mai putini pe listele permanente Precizam ca pentru a fi validat referendumul din 29 iulie, pe listele electorale permanente trebuie sa se regaseasca 'in extremis', maxim 16.918.104 cetateni cu drept de vot. Dar, atentie, fata de calculele noastre (repetam, facute numai in baza datelor oficiale), este posibil ca pe listele electorale permanente sa fie si mai putin alegatori decat cei 16,3 milioane gasiti de noi. Aceasta pentru ca statisticile INS nu cuprind cetatenii condamnati definitiv, nebunii, precum si alte categorii care, conform legii referendumului nu sunt trecute pe listele electorale permanente. Estiman, fata de calculele noastre inca o scadere de 100 – 200.000, daca nu mai multe persoane.   In ultimii 16 ani, listele electorale permanente au fost umflate Incepand cu alegerile parlamentare/prezidentiale din 1992, avem urmatoarea situatie in ceea ce priveste listele electorale permanente: 1992 – 16.380.663 (parlamentare/prezidentiale) 1996 – 17.218.654 (parlamentare/prezidentiale) 2000 – 17.699.727 (parlamentare/prezidentiale) 2003 – 17.842.103 (referendum constitutie)* 2004 – 17.897.017 (parlamentare/prezidentiale) 2007 – 18.301.309 (referendum demitere Traian Basescu) 2007 – 18.222.176.(referendum uninominal)** 2007 – 18.224.582 (alegeri europarlamentare)** 2008 – 18.253.616 (alegeri parlamentare) 2009 – 18.197.232 (alegeri europarlamentare) 2009 – 18.293.277 (alegeri prezidentiale I) 2009 – 18.303.224 (alegeri prezidentiale II) 2011 – 18.292.464 (referendum demitere Traian Basescu) Dupa cum se poate observa, desi de la an, la an, numarul populatiei scadea – pe cale naturala sau din cauza migratiei – numarul alegatorilor de pe listele electorale permanente crestea. Chiar daca au mai existat cate-o scaderem aceasta este nesemnificativa. Ceea ce este interesant este faptul ca se inregistreaza cresteri incepand cu anul 2007, desi dupa intrarea in UE (1 ianuarie 2007) exodul spre Occident a crescut masiv odata cu obtinerea de catre romani a calitatii de cetatean european. Se pune intrebarea: de ce numarul de alegatori de pe listele electorale permanente, in loc sa scada, a crescut? Raspunsul este unul simplu: au existat interese ca listele sa nu fie actualizate. Este vorba atit de interese locale (ca sa nu scada numarul de consilieri judeteni si locali, ca sa nu scada bugetul primariilor, consiliilor judetene) cat si de interese de partid la nivel national. Concret, cine organiza alegerile avea nevoie de mentinerea unei 'rezerve' de votanti fantoma, care sa-si exercite 'votul'. Nu excludem nici factorul neglijenta sau superficialitatea primarilor care trebuiau sa actualizeze an de an listele. 'Perturbarea' cea mai mare se inregistreaza – se putea altfel – cu ocazia primului referendum de suspendare a lui Traian Basescu. In mai 2007 avem cu 404.292 mai multi alegatori  pe listele electorale permanente decat la prezidentialele din 2004. (Din informatiile pe care le detinem, listele au fost facute pe ultima suta de metri a mandatului lui Vasile Blaga la MAI, iar urmasul sau nu a mai urmarit o actualizare a listelor – n.a.). Recordul de alegatori pe listele permanente se inregistreaza in 2009, cum altfel, cand s-a reales Traian Basescu. Am avut o crestere de peste 100.000 de alegatori pe listele permanente in numai 6 luni de zile, de la alegerile europarlamentare.'Autorii' listelor: echipa lui Emil Boc. Mai trebuie mentionat ca pana in 2004, pe listele electorale permanente puteau fi trecuti la cerere si romanii cu domiciliu in strainatate, in localitatea din tara unde au avut ultimul domiciliu. Incepand cu 2004, aceasta prevedere a fost scoasa din legislatia electorala.  Liste corecte doar in 1992  Apreciem ca doar la alegerile parlamentare/prezidentiale din 1992 listele electorale permanente (16,3 milioane alegatori), au fost corect facute. Avem doua argumente in acest sens. 1. Alegerile au fost organizate de un guvern care 'aducea' cu unul de uniune nationala, deci nu exista un interes major pentru alegatori fantoma. 2. Recensamantul din 2002 ne da o oglinda reala privind cum trebuia sa arate o lista electorala permanenta. Atunci au fost inregistrati, in categoria populatiei stabile un numar de 21.680.974 de romani. Tot conform recensamantului, la data respectiva, populatia cu varsta de pana in 18 ani – deci cea fara drept de vot – se cifra la 4.847.433. Daca am fi avut alegeri la 31 martie 2002, atunci, pe listele electorale permanente s-ar fi aflat maxim 16.833.541 de alegatori. Un numar ceva mai rezonabil de alegatori, apropiat de cel din 1992 in conditiile in care deja aveam un minus de populatie de aproape un milion de cetateni, fata de recensamantul din 1992. Dar, deja se intrase in era lui 17 milioane: 17,7 milioane in 2000, 17,9 in 2004.

---

Publicat de : ---
Data publicării: 21 Aug 2012 - 06:27