Raportul MCV dat ieri publicitatii contine sase recomandari adresate Ministerului Justitiei, una dintre acestea referindu-se la nominalizarea unui procuror sef al DIICOT, in baza unei proceduri transparente si bazate pe merit

.
     Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a declarat, ieri, ca procedura de numire a procurorului sef DIICOT va respecta cu strictete prevederile legale in vigoare si, cu siguranta, aceasta structura va avea la conducere un procuror care va respecta exigentele de profesionalism si integritate. "In ceea ce priveste o evaluare normativa a procedurii de numire in functii de conducere la nivelul magistraturii, va fi nevoie de un dialog mai strans cu reprezentantul Comisiei Europene", a precizat domnia sa, intr-o conferinta de presa.
     O alta recomandare adresata Ministerului Justitiei (MJ) in raport se refera la elaborarea, impreuna cu CSM, a planului de actiune pentru implementarea si dezvoltarea sistemului judiciar, cu termene foarte clare. "Strategia a fost adoptata impreuna cu sistemul judiciar, impreuna cu mai multe ONG-uri care au fost consultate in acest proiect. Cu siguranta ca asa se va intampla si in legatura cu planul de actiune", a explicat ministrul Cazanciuc.
     MCVrecomanda ministerului sa exploreze solutiile pragmatice care sa asigure accesul la instante. Robert Cazanciuc sustine ca exista un dialog pe mai multe planuri cu CSM, pentru a fi asigurat un bun acces la actul de justitie si a subliniat: "O a cincea recomandare este imbunatatirea colectarii datelor statistice privind valorificarea bunurilor confiscate si asigurarea faptului ca noua agentie poate realiza managementul bunurilor sechestrate si va lucra cu ANAF, pentru a creste procentul de valorificare. Avem aprobarea Guvernului din decembrie pentru a infiinta aceasta agentiei cu termen de operationalizare martie 2015. In aceasta perioada vor fi luate mai multe decizii pentru a face operationala aceasta agentie, inclusiv angajarea in dezbateri cu ONG-urile, pentru a aduna toate informatiile in asa fel incat sa facem o institutie viabila, nu doar o forma fara fond".
     Potrivit Mediafax, a sasea recomandare adresata Ministerului Justitiei are legatura cu folosirea strategiei nationale anticoruptie pentru a identifica domeniile expuse la coruptie si pentru a elabora masuri educative si preventive, cu sprijinul organizatiilor neguvernamentale. "Rezultatele obtinute pana in momentul de fata in cadrul strategiei nationale anticoruptie, practic cea mai importanta platforma de prevenire a coruptiei la nivelul administratiei publice, vor fi valorificate in cadrul proiectului nostru de a prelungi acest proiect si dupa 2015", a adaugat Robert Cazanciuc.
     Tot referitor la raportul MCV, ministrul Justitiei a concluzionat faptul ca o consolidare a procesului de reforma reprezinta o prioritate majora pentru institutia pe care o conduce, dar si pentru Guvernul Romaniei.
     "Desi Romania si Comisia Europeana au sustinut, in mod constant, ca nu exista o legatura intre MCV si aderarea la spatiul Schengen, in fiecare raport exista o contributie la conturarea deciziilor statelor membre. In acest context, actualul raport ne permite sa acceptam un dialog cu statele membre, pentru obtinerea unei decizii favorabile Romaniei de aderare la spatiul Schengen in cel mai scurt timp posibil", a conchis ministrul.
     Domnul Cazanciuc, a mai declarat ca raportul MCV este "cea mai buna evaluare de pana in prezent", superior celui din 2014, fiind remarcate progrese la nivelul sistemului judiciar, demnitarul subliniind insa ca Romania nu trebuie sa devina o victima a propriului succes.
     * DNA: "Raportul MCV reconfirma calitatea activitatii anticoruptie"
     Raportul MCV reconfirma calitatea activitatii desfasurate de Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si subliniaza sporirea increderii publice in aceasta institutie, remarcand insa, totodata, cresterea numarului cazurilor de coruptie in randul magistratilor, considera DNA.
     Potrivit unitatii de parchet, in raport se consemneaza ca in dosarele instrumentate de DNA au fost trimise in judecata peste 1.000 de persoane, intre care opt parlamentari, doi prefecti si sapte presedinti de consilii judetene. Totodata, este mentionata o crestere a numarului cazurilor de coruptie in randul magistratilor, adaugand ca este "o forma extrem de coroziva de coruptie", mai arata DNA.
     Astfel, consemneaza Directia, au fost trimisi in judecata 23 de judecatori si 12 procurori, dintre care sase cu functii de conducere. Referitor la aceste ultime cifre, DNA este de parere ca raportul insista ca nu reflecta o crestere a coruptiei in magistratura, ci intarirea capacitatii DNA de a identifica asemenea situatii, precum si dorinta cetatenilor de a se implica in semnalarea lor.
     Tendinta pozitiva, continua reprezentantii DNA, s-a mentinut si in ceea ce priveste numarul si functiile persoanelor condamnate in cauze de coruptie ale acestei unitati de parchet. Astfel, intre cele peste 1.000 de persoane condamnate in 2014 se afla un premier, ministri, parlamentari, judecatori, procurori si primari, precum si personalitati influente din lumea afacerilor, tine sa sublinieze institutia condusa de Laura Codruta Kovesi.
     "Ca expresie a intaririi increderii publice in institutie, la DNA s-au inregistrat aproape 5.000 de cazuri noi, ceea ce reprezinta o crestere accentuata in comparatie cu anul precedent. DNA a acordat atentie speciala recuperarii prejudiciilor in dosarele de coruptie, valoarea banilor si a bunurilor sechestrate fiind de 200 de milioane de euro, intre care 416 terenuri si 93 de autoturisme. Instantele au dispus, prin decizii de condamnare definitiva, confiscarea a circa 30 de milioane de euro, precum si a unui mare numar de bunuri, in timp ce compensatiile acordate partilor civile au fost de 274 de milioane euro", se mai arata in comunicatul institutiei.
     Totodata, adauga DNA, intr-o perspectiva mai larga asupra combaterii coruptiei la nivel inalt, raportul noteaza unele dificultati. "Pe de o parte, la solicitarile DNA de ridicare a imunitatii unor parlamentari, raspunsul Parlamentului a parut arbitrar si lipsit de criterii obiective. Pe de alta parte, rata de recuperare inregistrata de autoritatea competenta la executarea hotararilor judecatoresti este estimata la numai 5-15 % din activele care fac obiectul unei hotarari judecatoresti, ceea ce face ca sanctiunile aplicate sa aiba caracter mai descurajator, iar victima (care este adesea statul, in cazurile de coruptie) sa nu isi recupereze pierderea suferita", spun reprezentatii institutiei.
     Referitor la cadrul legislativ anticoruptie, Raportul mentioneaza ca intrarea in vigoare a noilor coduri, in 2014, a reprezentat o schimbare majora pentru institutiile anticoruptie, intre care DNA. Reprezentantii DNA subliniaza, in acest context, ca au atras atentia asupra riscurilor ca unele prevederi ar putea sa afecteze eficienta investigatiilor si au semnalat o serie de aspecte pentru a fi incluse in amendamentele la noilor coduri.
     Comisia Europeana regreta lipsa unui consens in Parlament in privinta asigurarii independentei justitiei, a declarat, ieri, Angela Filote, sefa reprezentantei Comisiei la Bucuresti, care a subliniat necesitatea educarii populatiei in vederea respingerii coruptiei cotidiene.
     Domnia sa a subliniat: "Raportul de anul acesta confirma trendul pozitiv inregistrat inca din 2013 in asigurarea independentei justitiei in Romania si lupta impotriva coruptiei. Constatam, totodata, o mai buna cooperare institutionala intre puterile statului si ma refer in principal la executiv si la justitie. Pe de alta parte, nu putem vedea inca o garantie a ireversibilitatii acestui proces pentru ca, din pacate, si in 2014 atacurile la adresa justitiei au continuat".
     Angela Filote a evidentiat faptul ca prevenirea coruptiei trebuie sa includa si un efort de educare a populatiei pentru a respinge asa numita coruptie cotidiana, adica cea cu care se intalnesc cetatenii in fiecare zi in domeniul educatiei, in domeniul sanatatii sau in interactiunea cu institutiile statului la nivel local.
     * Zgonea: "O parte din comentariile din MCV nu se refera la Camera Deputatilor"
     Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a declarat, ieri, ca 90% dintre recomandarile facute in raportul MCV nu intra in atributiile Camerei si ca o parte din comentariile facute nu se refera la acest for care a luat intotdeauna deciziile in termen, sugerand ca problema ar fi la Senat.
     Domnia sa a explicat: "Noi intotdeauna am luat deciziile in termen si am respectat toate deciziile CC si le-am aplicat (...), dar si in materie de incompatibilitate si conflict de interese ne-am incadrat in termenele prevazute de lege, astfel incat nu exista comentarii cu privire la aceasta chestiune".
     Intrebat daca problema este la Senat, Zgonea a spus: "Din ce stiu eu, noi am luat act de pierderea mandatului domnului Stefan Stoica inainte de a lua Senatul. Din ceea ce stiu eu, nu este niciun parlamentar care sa fi avut vreo problema ca noi am trenat dosarul in Camera Deputatilor, iar dosarul care a venit saptamana aceasta in Camera Deputatilor l-am trimis Comisiei juridice cu termen saptamana viitoare".
     El a mai spus ca nu se poate face comparatie cu alte Parlamente, aratand ca doar in tara noastra exista DNA sau ANI.
     Potrivit lui Zgonea, Parlamentul a facut in ultimii doi ani pasi importanti si a luat decizii revolutionare, afirmand ca este de acord cu eliminarea necesitatii de a discuta in Parlament ridicarea imunitatii, dar pentru acest lucru trebuie revizuita Constitutia.   

---

Publicat de : ---
Data publicării: 29 Ian 2015 - 05:47