Judecatorul Horatius Dumbrava, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), sustine ca, desi francul elvetian s-a intarit in raport cu toate monedele, doar tarile emergente statelor dezvoltate din UE se confrunta cu problema creditelor in moneda exotica
.
\'Sunt mult prea multe coincidente in spatiul est-european. Ar putea fi vorba de grupuri organizate infractionale transfrontaliere, iar statul roman are datoria sa cerceteze daca nu cumva cetatenii romani au cazut prada acestora. Francul elvetian s-a intarit in raport cu toate monedele, dar cum problema creditelor se confrunta doar Croatia, Ungaria, Polonia, Cehia si Romania, tari care au moneda proprie usor de manevrat. Este inexplicabil cum milioane de oameni din aceste tari se confrunta cu aceeasi problema, iar aceleasi banci sunt implicate in scandalul creditelor. In Ungaria exista plangeri penale de inselatorie, ale unor cetateni impotriva bancilor, si exista si condamnari penale\', a precizat, pentru \'Romania libera\', reprezentantul CSM. Acesta arata ca intrarea in insolventa a persoanelor fizice nu va rezolva problema.
\'Statul trebuie sa isi protejeze cetatenii afectati de criza francului elvetian. A intra direct in insolventa este ca si cum ai avea cazier penal. Iti altereaza relatiile cu institutiile, cu familia si vecinii. De aceea trebuie gandita o procedura pentru aceasta situatie exceptionala, pe care tu, contractant, nu aveai cum sa o prevezi, dar care iti pune in pericol existenta financiar-fiscala ca persoana fizica sau juridica. Ar trebui sa luam in considerare si deciziile luate de tarile din vecinatate, cum ar fi Croatia si Ungaria\', spune Dumbrava.
Reamintim faptul ca Ungaria a decis conversia in forinti a creditelor in valuta, iar Croatia a inghetat cursul la valoarea anterioara intaririi francului elvetian. In opinia judecatorului Dumbrava, atat timp cat unele instante au admis cererea de conversie a creditelor, si statul are trebui sa ia in calcul aceasta optiune, situatia fiind similara cu cea din dosarele clauzelor abuzive, cand, in urma proceselor colective, bancile au trebuit sa returneze banii si sa plateasca si penalitati. Si ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, e de parere ca trebuie gasita o procedura prealabila ajungerii in instanta a dosarului persoanei fizice aflate in insolventa, iar procedura sa fie demarata de anumite institutii ale statului.
La Comisia Juridica a Camerei Deputatilor s-a convenit ca, in aceasta situatie, sa se aplice un plan de redresare, fara ca debitorul sa-si piarda averea daca respecta conditiile. Planul se face impreuna cu creditorul si debitorul, de catre un avocat, un practician in insolventa, un notar sau un executor judecatoresc. De la data aprobarii planului, se suspenda de drept toate masurile de executare silita. Executarea planului nu poate depasi 5 ani.
Ce spun bancile
Bancherii au insa o cu totul alta pozitie: \'In primul rand nu e nevoie (de conversia in lei a creditelor in franci elvetieni la cursul istoric plus un anumit procent - n.r.) si, daca luam abordarea asta, atunci punctul de plecare este cu toti cei care au credite in franci si asta-i include si pe cei care nu au probleme. De ce trebuie sa cream un cost pentru sistemul bancar, care ar putea sa fie intre 700 si 900 milioane de euro, pentru ca intr-o saptamana a crescut rata de schimb cu 20%, care se traduce intr-o marire de rata intre 10% si 15%? E o problema de cash-flow, de serviciul datoriei acum, si nu vad de ce trebuie sa luam o masura care afecteaza un credit pentru inca 20 de ani\', a afirmat Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank si al Patronatelor Bancare.
Iar Radu Gra?ian Ghe?ea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si presedinte CEC Bank, spune ca solutia consta in negocieri intre clienti si banci. Acesta sustine ca reglementarea printr-un act normativ a conversiei creditelor in lei, indiferent de valuta, ar crea un dezechilibru si ar putea fi neconstitutionala.
Aceeasi parere o are si analistul financiar Lucian Isar, care vede solutionarea acestei probleme doar prin negocieri bilaterale intre banci si clienti. Isar sustine ca politicienii pot ajuta mediul economic din Romania doar aproband legislatia legata de insolventa personala, legislatie ce micsoreaza asimetria de putere de negociere existenta in acest moment intre banci si clienti, eliminand clauzele abuzive.
\'Legea este depusa in Parlament din 2009, iar un studiu de impact dureaza o zi: cateva scenarii de evolutie. Date exista. Scuza cu lipsa studiului de impact nu se sustine. Nu se pot lua masuri interventioniste doar pentru un segment de piata deoarece sunt greu de apreciat efectele distorsiunilor si, in plus, apar precedente periculoase\', ne-a spus Isar. Reamintim ca FMI a transmis Romaniei o scrisoare prin care arata ca adoptarea legii insolventei fara un studiu de impact adecvat va avea efecte negative pe piata financiara.
Aparate medicale, produse organice. doar AICI !
comenteaza
/* (c)
Publicat de
:
---
Data publicării: 29 Ian 2015 - 05:47