Procurorii DNA pot cere arestarea preventiva a lui Darius Valcov, dar nu ?i a lui Dan ?ova

. Aceasta, datorita votului de ieri din Senat ?i, mai ales, a modului in care el a fost interpretat, care nu doar ca ridica semne de intrebare in ceea ce prive?te respectarea Legii fundamentale ?i a deciziilor Cur?ii Constitu?ionale, dar instituie ?i o dubla masura.

Cererea DNA de incuviin?are a re?inerii ?i arestarii preventive a senatorului PSD Dan ?ova a primit 79 de voturi \'pentru\', 67 \'impotriva\', iar cinci voturi au fost anulate. Prompta, conducerea Senatului a concluzionat ca solicitarea nu a intrunit votul majorita?ii, in condi?iile in care majoritatea este de 85 de senatori. Interpretarea ridica serioase semne de intrebare atat din perspectiva modului in care Parlamentul respecta Constitu?ia, cat ?i a instituirii unei duble masuri, in condi?iile in care, in alte cazuri, cererile DNA au fost aprobate cu o majoritate simpla (jumatate plus unu din numarul ale?ilor prezen?i) ?i nu cu o majoritate absoluta (jumatate plus unu din numarul total al ale?ilor).

Haosul legislativ inten?ionat

Pre?edintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, care a condus ?edin?a de ieri, ?i-a justificat interpretarea prin invocarea art. 24 alin. 4 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul senatorilor ?i deputa?ilor. Concret, este vorba de prevederea de la capitolul \'Imunitatea parlamentara\' potrivit careia, in cazul cererilor de re?inere, arestare sau perchezi?ie, \'Camera hotara?te asupra cererii cu votul secret al majorita?ii membrilor sai\'. Tariceanu a mai precizat ca alineatul respectiv nu a fost vreodata contestat la Curtea Constitu?ionala, drept pentru care este in vigoare. In plus, prevederea este dublata de un articol similar din Regulamentul Senatului.

Din interpretarea alineatului men?ionat, Tariceanu ?i juri?tii Parlamentului par sa fi omis, insa, un \'detaliu\': atat Legea fundamentala, cat ?i decizia Cur?ii Constitu?ionale nr. 990/2008 stabilesc o majoritate simpla, nu una absoluta. Mai precis, art. 76 alin. 2 din Constitu?ie spune ca \'legile ordinare ?i hotararile (Camerelor Parlamentului – n.r.) se adopta cu votul majorita?ii membrilor prezen?i din fiecare Camera\'. La randul lor, judecatorii constitu?ionali au precizat, la sesizarea din 2008, ca ?i cererile privind urmarirea penala a fo?tilor mini?tri se aproba tot printr-o hotarare a Senatului sau Camerei Deputa?ilor, drept pentru care se aplica regula majorita?ii simple. Cu toate acestea, in cei ?apte ani scur?i de la decizia CCR, parlamentarii nu s-au gandit ca s-ar impune modificarea Statutului senatorilor ?i deputa?ilor pentru a pune art. 24 alin. 4 in acord cu prevederile Legii fundamentale. Ca ?i in alte cazuri, ale?ii par sa fi mers pe varianta legisla?iei confuze pentru a folosi anumite prevederi la momentul oportun.

Situa?ia va fi clarificata de-abia acum, tot cu ajutorul Cur?ii Constitu?ionale, dupa ce PNL a anun?at ca va ataca atat hotararea adoptata ieri de Senat (de respingere a cererii DNA in cazul ?ova), cat ?i Regulamentul Camerei Superioare.

Totu?i, chiar daca decizia CCR va fi defavorabila Senatului, ne putem a?tepta ca puterea sa nu renun?e prea u?or ?i sa caute porti?e de ocolire a hotararii. Nu de alta, dar acela?i Calin Popescu Tariceanu a ?inut, ieri, sa-?i manifeste indoiala ca o decizie a CCR poate fi aplicata retroactiv.

Dubla masura

Spre deosebire de interpretarea de ieri, atat Senatul, cat ?i Camera Deputa?ilor au aprobat, in trecut, solicitari ale DNA cu majorita?i simple. Cel mai cunoscut caz este cel al Elenei Udrea, a carei arestare preventiva a fost aprobata cu 170 de voturi \'pentru\' in condi?iile unei majorita?i absolute de 199 de voturi. Apoi, culmea ironiei, cererea procurorilor de arestare preventiva a deputatului PNL Theodor Nicolescu a fost aprobata, chiar ieri, tot prin votul majorita?ii deputa?ilor prezen?i.

Principiul majorita?ii simple a fost aplicat de Senat nu mai departe de luna noiembrie 2014, in cazurile Ecaterina Andronescu ?i ?erban Mihailescu, pentru care DNA ceruse inceperea urmaririi penale. Ba chiar au fost atunci ?i mai pu?ine voturi decat ieri: 72 voturi \'pentru\' la Andronescu ?i 77 de voturi \'pentru\' la Mihailescu. Contextul (imediat dupa turul doi al preziden?ialelor) sa fi fost atunci, oare, hotarator?

Val de critici de la ambasade

\'Un principiu de baza al democratiei este faptul ca toti oamenii sunt egali in fata legii. Imunitatea parlamentara nu trebuie folosita abuziv pentru a evita tragerea la raspundere a unor persoane\' este mesajul Ambasadei SUA, venit la scurt timp dupa votul din Senat in cazul ?ova. Tot ieri, George Kent, coordonator principal al programelor anticorup?ie in cadrul Biroului pentru Europa ?i Eurasia de la Departamentul american de Stat, a subliniat ca \'justi?ia trebuie sa poata sa-?i faca treaba in cazurile penale\'.

Mesaj de ingrijorare a formulat, ieri, ?i Ambasada Marii Britanii, care a amintit \'rolul pozitiv al DNA in lupta impotriva corup?iei\'. \'Organismele judiciare ale Romaniei, cum ar fi DNA, pun bazele unui principiu fundamental, si anume ca nimeni nu este mai presus de lege. Suntem total de acord cu acest principiu\', au transmis oficialii britanici. Semnale similare au venit ?i de la Ambasada Olandei, ?ara care continua sa se opuna intrarii Romaniei in spa?iul Schengen.

Mirul bate Constitu?ia

In contextul ?edin?ei de ieri, merita men?ionata ?i pozi?ia fa?a de Constitu?ie a senatorului UNPR Florina Jipa. Intrebata de jurnali?ti de ce decizia Senatului nu respecta prevederile Legii fundamentale, aceasta a raspuns: \'Mai lasati-ma cu Constitutia. Pai, daca voi stiti mai bine decat mine ce am vrut eu sa demonstrez astazi, nu ma mai intrebati\'. De precizat ca senatorul UNPR a candidat, luna trecuta, pentru postul de judecator la CCR, pe locul lasat liber de Toni Grebla.

Tot Jipa a fost, ieri, protagonista unui episod mai pu?in obi?nuit in plenul Senatului: l-a uns cu mir pe Dan ?ova. De unde se vede ca re?eta religioasa capata tot mai mul?i adep?i in randul ale?ilor atunci cand sunt confrunta?i cu cereri din partea DNA.

In calitate de garant al respectarii Constitu?iei ?i principiilor statului de drept, nu pot sa trec cu vederea faptul ca astazi Parlamentul a blocat din nou o cerere a justi?iei. Intr-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege.\'

Este posibila reluarea votului?

Contesta?ia PNL referitoare la votul in cazul ?ova se va baza pe faptul ca Regulamentul Senatului, care prevede majoritate absoluta, nu poate prevala in fa?a Constitu?iei. Prim-vicepre?edintele PNL Teodor Atanasiu a precizat ca liberalii nu puteau contesta votul in plen, si a adaugat ca \'nu se poate contesta decizia luata pe Regulament, ci Regulamentul, ca fiind neconstitutional\'.

Ce se poate intampla mai departe, avand in vedere ca este primul astfel de vot contestat la CCR? Un posibil scenariu ar fi reluarea votului, sus?ine profesorul de drept constitu?ional Ioan Stanomir. \'Din punct de vedere principial, regulamentele Parlamentului nu pot fi valabile daca nu respecta Constitu?ia. CCR trebuie sa examineze articolul din Regulamentul Senatului ?i, daca va fi dovedit neconstitu?ional, procedura trebuie reluata. CCR are deplina libertate sa clarifice, in motivare, cum vede aplicarea acestei decizii\', a declarat Stanomir, pentru \'Romania libera.\'

Procedura viciata

O varianta similara este acreditata de surse din cadrul CCR. \'Un text din statut sau din regulament nu se mai poate aplica, din moment ce nu este constitu?ional. In Constitu?ie se precizeaza clar ca hotararile Senatului ?i Camerei se iau cu majoritatea celor prezen?i\', au afirmat sursele citate. In aceste condi?ii, CCR ar urma sa ia o decizie, dar ?i sa precizeze care sunt efectele acesteia. \'In motivare, CCR ar urma sa indice ?i pa?ii de urmat. O hotarare in care nu am preciza pa?ii de urmat nu ar avea nici o valoare. Din punctul meu de vedere, nu este vorba doar de reluarea votului in plen, ci a intregii proceduri, inclusiv in cadrul Comisiei juridice. Vorbim de o intreaga procedura care a fost viciata\', a afirmat sursa citata.

Situa?ia in care s-a ajuns dupa votul din Senat ridica semne de intrebare nu doar in privin?a eventualei solu?ii a CCR, ci ?i a timpului in care aceasta va intra in vigoare. In multe cazuri, CCR a programat o prima ?edin?a in care analizeaza cererea ?i o alta ?edin?a in care ia decizia. Amanarea pronuntarii nu va depasi, de regula, 30 de zile, termen destul de generos. In momentul in care ia decizia, CCR emite doar un comunicat de presa avand un alt termen de 30 de zile pentru redactarea motivarii – care reprezinta baza juridica pe care Parlamentul este obligat sa o respecte. Cu alte cuvinte, un eventual verdict ?i mai ales motivarea pot deveni litera de lege chiar ?i in doua luni de zile. Or, arestarea este o masura care ar trebui sa opereze rapid, pentru a-l impiedica pe cel acuzat sa influen?eze cursul anchetei (sa discute cu martorii, sa distruga probe, etc).

In mod ironic, hotararile Parlamentului pot fi atacate la CCR in urma unui amendament propus, in urma cu ca?iva ani, chiar de Dan ?ova, intr-un moment in care PSD incerca sa blocheze o eventuala hotarare de schimbare a lui Mircea Geoana din fruntea Senatului, sprijinita de PDL.

Valcov a fost re?inut, Nicolescu poate fi arestat

Fostul ministru al Finantelor Darius Valcov a fost retinut, ieri, de procurorii DNA, pentru 24 de ore, in dosarul in care este acuzat de trafic de influenta, dupa ce ar fi intervenit, cand era primar al Slatinei, in atribuirea unor contracte catre un om de afaceri. Anterior, cererea DNA privind incuviintarea retinerii si arestarii preventive a lui Valcov a fost aprobata de Senat, fiind inregistrate 97 de voturi \'pentru\', 48 \'impotriva\', iar cinci voturi au fost anulate.

De altfel, Valcov le-a cerut ieri, in plen, colegilor senatori, sa dea un vot pozitiv pentru cererea privind arestarea sa. \'Solicitarea mea este sa dati un vot «da». Este o rugaminte in plus, fiind si ziua mea, de a nu ma pune in situatia de a-mi da demisia din functia de senator, pentru a veni in fata instantei\', a transmis Valcov in plenul Senatului.

Tot ieri, solicitarea DNA pentru incuviintarea retinerii si arestarii preventive a deputatul PNL Theodor Nicolescu a fost aprobata de Camera Deputatilor, cu 174 voturi \'pentru\' si 99 \'impotriva\', adica majoritatea deputa?ilor prezen?i. Deputatul PNL este acuzat de luare de mita si abuz in serviciu, in dosarul privind despagubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro. In interventia sa in plenul Camerei, Theodor Nicolescu a declarat ca nu le cere colegilor parlamentari sa voteze intr-un anume fel, aratand ca mai important e ca Parlamentul \'sa dea un vot asa cum crede ca e drept\'.

Regulament pentru penali, picat la vot

Camera Deputatilor a respins, ieri, modificarea regulamentului propriu, care stabilea o serie de reguli privind imunitatea parlamentara, declarate anterior neconstitu?ionale. La vot s-au inregistrat 186 voturi \'pentru\', 108 abtineri si 4 voturi \'impotriva\'. Fiind vorba de o lege organica, era nevoie insa de 198 de voturi favorabile. Acest vot a avut loc dupa ce Comisia de regulament a modificat prevederile privind imunitatea parlamentara, eliminand faptul ca cererile de arestare preventiva, retinere si perchezitie a deputatului trebuie sa cuprinda motive temeinice ?i concrete si introducand faptul ca aceste cereri trebuie motivate \'in fapt si in drept\'.

Posibilitatea parlamentarilor de a decide in privin?a \'motivelor concrete ?i temeinice\' a generat controverse, pentru ca fusese respinsa in 2013, de catre Curtea Constitu?ionala (CCR).

Regulamentul respins, ieri, mai prevedea si termene in cazul cererilor de incepere a urmaririi penale contra unui deputat fost ministru, astfel incat Comisia juridica trebuie sa prezinte Biroului Permanent in cinci zile o estimare a timpului de studiere a dosarelor. De asemenea, documentul prevedea posibilitatea ca deputa?ii juri?ti sa solicite probe suplimentare ?i sa prelungeasca termenele, dar nu mai mult de 14 zile. O alta modificare care a cazut la vot spunea ca presedintele Camerei va putea fi revocat inainte de expirarea mandatului numai la propunerea liderului grupului parlamentar din care face parte, eliminandu-se posibilitatea revocarii acestuia la schimbarea majoritatii.

10% reducere la anvelopele de iarna! comenteaza sau vezi comentarii /* (c)

---

Publicat de : ---
Data publicării: 26 Mar 2015 - 05:14