"Lipseste vointa politica pentru aprobarea Legii persoanelor fizice"

     *  "In prima perioada de aplicare a procedurii insolventei simplilor particulari, circa 100

.000 de persoane vor cere protectia Tribunalului"
       Reporter: Cum apreciati proiectul privind Legea insolventei persoanelor fizice, care este acum dezbatuta in Camera Deputatilor?
     Gheorghe Piperea: Proiectul de lege este unul extrem de important, atat pentru persoanele fizice beneficiare, cat si pentru creditorii acestora. Pentru debitori, masura este una extrem de importanta, efectele economice si sociale fiind evidente. Astfel, persoanele supraindatorate reintra in viata economica, contribuind la bunastarea societatii. Prin descarcarea de datorii (in ipoteza insolventei scuzabile), spiritul antreprenorial este relansat, societatea castigand un contribuabil apt sa isi achite noi taxe si impozitele. Si pentru creditori o astfel de procedura este de bun augur, intrucat la finalul insolventei acestia se vad, fie ca doar in parte, cu creantele recuperate sau, ca efect la inchiderii procedurii, pot inregistra creantele ramase neachitate drept cheltuieli deductibile.
     Reporter: Ce-i lipseste acestui proiect?
     Gheorghe Piperea: In acest moment, proiectului ii lipseste vointa politica de a fi transformat in lege. Este necesara crearea unei proceduri care sa discearna intre insolventa scuzabila (subiectii fiind descarcati de datorii la finalul procedurii) si cea nescuzabila (fata de acesti subiecti nu opereaza descarcarea de datorie)
     Reporter: Cat de important este sa avem o lege a falimentului personal, tinand cont de contextul din piata?
     Gheorghe Piperea: Importanta unei astfel de legislatii este covarsitoare, aspect confirmat si de faptul ca in Europa sunt doar trei tari, alaturi de Romania, care nu beneficiaza de o astfel de reglementare.
     Reporter: Cum i-ar ajuta pe debitori o astfel de lege?
     Gheorghe Piperea: Ajutorul vine prin faptul ca le este permis sa isi continue viata. Sunt prevazute o serie de beneficii de ordin social, ce tin de interdictia de a-l evacua pe debitorul supus procedurii. Debitorul isi poate relua activitatea salariala si poate propune un plan de rambursare a datoriilor. La finalul procedurii, daca este vorba despre o insolventa scuzabila, fata de debitor poate opera o descarcare de datorii. I se ofera, in acest mod, celui supus procedurii "a fresh new start".
     Reporter: Care ar fi primele trei prevederi pe care ar trebui sa le contina Legea insolventei persoanelor fizice?
     Gheorghe Piperea: (i) Procedura insolventei simplilor particulari trebuie sa fie o procedura judiciara, iar nu administrativa, astfel se propune in anumite variante ale proiectului de lege. (ii) Instanta de fond ar trebui sa fie Judecatoria; (iii) Procedura ar trebui sa ii trateze in mod diferit pe debitori, in functie de caracterul scuzabil sau nu al insolventei.
     Reporter: Cate persoane estimati ca sunt, in prezent, in situatia sa intre in insolventa?
     Gheorghe Piperea: Estimez ca in prima perioada de aplicare a procedurii insolventei simplilor particulari, in jur de 100.000 de persoane vor cere protectia Tribunalului.
     Reporter: Referitor la insolventa persoanelor juridice, cum a fost primita Legea adoptata in urma cu circa un an, in acest domeniu?
     Gheorghe Piperea: Nu poate fi oferit inca un raspuns clar, intrucat este necesara trecerea unei perioade de cel putin doi ani pentru a identifica eventualele progrese sau involutii ale noii legislatii. La o prima vedere, insa, noua reglementare in materia insolventei, impreuna cu prevederile noi in materie procesual-civila, asigura o celeritate mai rapida derularii procedurii, prin noile mecanisme procesuale. Totodata, sunt anihilate mai multe portite care deschideau calea abuzului de drept pentru participantii la procedura insolventei.
     Reporter: Cate proceduri au fost deschise pe noua legislatie?
     Gheorghe Piperea: Aproximativ 30.000 de dosare.
     Reporter: Care sunt diferentele acestei legi fata de cea precedenta?
     Gheorghe Piperea: Diferentele sunt multiple, insa le vom aminti doar pe cele mai importante.
     *  1. Scopul procedurii
     In reglementarea anterioara (art. 2 din Legea nr. 85/2006) nu erau indicate in mod expres modalitatile prin care scopul proce¬durii insolventei si, implicit, scopul formularii de catre un cre¬ditor a unei cereri de deschidere a procedurii insolventei puteau fi atinse, insa erau pastrate, in mod firesc, aceleasi modalitati de realizare a scopului procedurii ca acelea din reglementarea Legii nr. 65/1996. "De lege lata", textul art. 2 din Codul insolventei a suferit o modificare consistenta fata de Legea nr. 85/2006, fiind preferata modalitatea reorganizarii judiciare, bineinteles atunci cand ea este in mod obiectiv posibila. In acelasi sens este si principiul reglementat de art. 4 pct. 2 din Codul insolventei care stabileste ca debitorului trebuie sa-i fie acordata o sansa de redresare eficienta si efectiva a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolventei, fie prin procedura de reorganizare judiciara.
     *  2. Conditiile in care este votat planul
     In plus fata de conditiile impuse de vechea Lege nr. 85/2006, actuala reglementare impune o conditie suplimentara. Planul trebuie sa fie votat de cel putin 30% din totalul valoric al masei credale. Ratiunea legiuitorului in impunerea acestui prag minim a reiesit din practica generata de vechea Lege nr. 85/2006, in cadrul careia erau intalnite situatii in care cu doar 2% din masa credala planurile de reorganizare erau acceptate. Votarea planului de reorganizare exclusiv pe categoriile de creante putea sa conduca la astfel de ipoteze, creditorii majoritari, de regula cei garantati, fiind inclusi doar intr-una dintre categoriile de creante si, prin urmare, aveau un singur vot dintre cele 5 posibile.
     Acest procent de 30% din totalul masei credale nu trebuie intrunit doar in categoriile de creante care voteaza planul, urmand a fi luate in calcul atat voturile de acceptare a planului din categoriile care il voteaza negativ. Astfel, daca intr-una dintre categoriile de creante 60% dintre drepturile de vot sunt in sensul respingerii planului, restul de 40% acceptand planul, se va considera ca acea categorie a respins planul, insa procentul de 40% din drepturile de vot din aceasta categorie va fi luat in calcul in vederea stabilirii daca este atins pragul de 30% din totalul masei credale.
     *  3. Actiunea in atragerea raspunderii poate fi exercitata pentru un numar nelimitat de fapte.
     Textul art. 169 din Codul insolventei (corespondentul fostului art. 138 din Legea nr. 85/2006) contine un motiv suplimentar in temeiul caruia poate fi atrasa raspunderea pentru "faptele savarsite cu intentie, care au contribuit la starea de insolventa a debitorului". Acest motiv de atragere a raspunderii, transforma enumerarea de la art. 169 alin. (1) din Codul insolventei dintr-una limitativa (cum era in vechiul art. 138 din Legea nr. 85/2006) intr-una exemplificativa. Singura conditie pe care va trebui sa o intruneasca fapta ce a contribuit la aparitia starii de insolventa este savarsirea ei cu intentie. Astfel, orice incalcare de catre persoanele responsabile, cu buna stiinta, a dispozitiilor legale sau a clauzelor contractuale de care societatea debitoare este tinuta va fi apta sa determine angajarea raspunderii pentru contribuirea la aparitia starii de insolventa, bineinteles in ipoteza in care sunt intrunite si celelalte conditii ale raspunderii.
     Reporter: Ce lipsuri are noua Lege a insolventei?
     Gheorghe Piperea: In primul rand este necesara o armonizare a legislatiei insolventei cu materia garantiilor si, in special, cu cea a cauzelor de limitare a garantiei comune a creditorilor.
     Totodata, este necesara interventia legiuitorului in vederea clarificarii problemelor aparute in practica, in privinta efectelor de ordin fiscal pe care le are confirmarea planului de reorganizare prin care au fost diminuate creantele creditorilor. Descarcarea de datorii survenita ca urmare a modificarii creantelor prin intermediul planului de reorganizare este considerata de catre ANAF ca venit impozabil si, urmare a controalelor efectuate de aceasta institutie, sunt impuse sume cu titlu de impozit pe profit. Scopul si principiile procedurii insolventei nu pot fi conciliate cu o astfel de interpretare. Beneficiul acordat debitorului, de a diminua prin planul de reorganizare o parte sau toate creantele inscrise in tabelul definitiv, nu trebuie si nici nu poate fi anihilat, in mod indirect, printr-o interpretare a organelor fiscale.
     Reporter: Multumesc! 

     Material preluat ca atare de la Casa de Avocatura "Piperea si Asociatii".

   
Publicat de : ---
Data publicării: 31 Mar 2015 - 05:34
 

Link știre