Vladescu: "Nu una, toate bancile grecesti ar putea sterge datoriile celor cu probleme"

     *  "Supravegherea din BNR este foarte atenta si foarte grijulie, gata sa intervina daca apare ceva", spune fostul ministru de finante
       Grecii cu venituri mici care au credite la Piraeus Bank si care se califica pentru obtinerea unui ajutor de stat vor beneficia de stergerea datoriilor, pana la un prag de 20

.000 de euro, dupa cum a anuntat banca.
     Piraeus a mai spus ca va ingheta imprumuturile imobiliare si va sterge dobanzile clientilor, masura vizand creditele de nevoi personale si imprumuturile pe card.
     Sebastian Vladescu, fost ministru de finante, considera ca, prin aceasta decizie, datoriile sunt preluate de bugetul de stat.
     Domnia sa ne-a precizat: "Piraeus Bank a primit in trecut o sustinere masiva de la statul grec si de la Banca Centrala Europeana (n.r. BCE) si, astfel, datoriile grecilor de pana la 20.000 de euro (n.r. care urmeaza sa fie sterse) au fost preluate de statul grec si, eventual, de BCE. In orice caz, cineva va trebui sa inlocuiasca acesti bani - tarile din zona euro, Grecia -, nu stiu care este formula".
     Domnia sa spune ca este posibil ca aceasta masura sa fie adoptata si de celelalte institutii bancare din Grecia.
     Fostul ministru ne-a declarat: "Atata vreme cat aceasta este o operatiune strict politica si nu are legatura cu functionalitatea sectorului bancar, adica nu are legatura cu o nevoie a sectorului bancar grecesc, ci dimpotriva, este posibil ca toate bancile la care statul grec are influenta sa adopte aceeasi masura.
     Astfel, statul intentioneaza sa compenseze promisiunile facute in campania electorala si neindeplinite. Din cate stiu eu, o decizie precum cea anuntata joi de Piraeus nu a fost o promisiune din campania electorala. Au existat promisiuni electorale de gonire a investitorilor, pentru ca, atunci cand renunti la acordul cu institutiile financiare, practic gonesti investitorii. S-a mai spus ca Grecia nu are nevoie sa fie escrocata de finanta internationala".
     In opinia fostului ministru de finante, aceasta operatiune va fi primita cu bucurie de catre grecii beneficiari, ceilalti cetateni, insa, trebuie sa fie constienti ca e un cadou pe care ei, in calitate de contribuabili, il fac.
     Sebastian Vladescu este de parere ca ar fi fost "mai transparent" daca statul elen ar fi recurs la o alocatie bugetara si fiecare grec cu venituri sub o anumita suma ar fi primit o alocatie de la buget.
     Fostul ministru al finantelor apreciaza ca, in Grecia, are loc un joc politic cu banii si cu soarta acestei tari, adaugand: "Toata lumea trage de timp - UE nu vrea sa accepte ce vor grecii, iar grecii vor fi nevoiti sa accepte unele conditionalitati, pentru ca au promis ceva in campania electorala.
     Incetarea platilor intr-un stat european de dimensiunea Greciei nu ar fi atat de dramatica pe cat se discuta pentru zona euro sau pentru UE. Un stat care isi inceteaza platile poate sa ramana in UE, iar Grecia nu este atat de mare incat sa provoace un soc la nivel european".
     In opinia domnului Vladescu, Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu are ce decizie sa ia cu privire la bancile de la noi, ca urmare a anuntului facut de Piraeus Bank, pentru ca operatorii nostri bancari nu se afla sub reglementarile Greciei.
     Fostul ministru de finante a mai declarat: "Ma indoiesc ca decizia Piraeus se va aplica si in Romania, nu cred ca ii intereseaza pe guvernantii greci pozitia cetatenilor de la noi. Iar in cazul in care decizia nu se aplica in Romania, BNR nu are ce sa faca, in afara de masurile luate deja si de precautia vizavi de trasferul fondurilor. Din cate stiu eu, zona de supraveghere din BNR este foarte atenta si foarte grijulie, gata sa intervina daca apare ceva".
     Ca sa beneficieze de stergerea datoriilor, clientii Piraeus Bank trebuie sa fie deja inscrisi in programul guvernamental pentru ajutorarea persoanelor cu venituri mici, care a fost aprobat de parlamentul elen in martie si care include, printre altele, scutiri de la plata energiei electrice si vouchere pentru mancare pentru aproximativ 300.000 de greci.
     Statul elen detine 67,3% din Piraeus Bank.
     Catalin Parvu, directorul general al Piraeus Bank Romania, ne-a precizat: "Piraeus Bank Romania este parte a retelei Piraeus Group si isi deruleaza activitatea independent, conform particularitatilor pietei locale, adoptand politici aliniate obiectivelor generale ale bancii. Decizia luata de Piraeus Grecia priveste piata din Grecia si contextul local, de aceea nu putem comenta in legatura cu acest subiect".
     Recent, reprezentantii Piraeus Bank Romania ne-au spus ca strategia acestei institutii pentru clientii care au imprumuturi in franci elvetieni vizeaza identificarea unor solutii optime, individualizate situatiei cu care se confrunta fiecare client in parte.
     Sursele citate ne-au precizat: "Ca solutie generala aplicabila tuturor clientilor sai retail, incepand cu 03.02.2015 banca a modificat in avans indicele Libor la 3 luni pentru CHF, decizie care a dus la o scadere neta a dobanzii platite de clienti cu 0,8% fata de nivelul din 31.12.2014. In plus, in ultimii ani, banca a pus la dispozitia clientilor sai solutii de temperare a efectului aprecierii monedei elvetiene si a initiat o serie de actiuni adresate portofoliului existent".
     * Piperea: "O astfel de masura ar trebui luata si in celelalte state unde banca este prezenta"
     Avocatul Gheorghe Piperea sustine ca decizia luata de Piraeus Bank din Grecia le pune in offside pe celelalte banci, alaturandu-se planului Bancii Transilvania de a converti creditele luate in CHF, cu discount la sold.
     Domnia sa opineaza: "Cei care nu-si pot plati ratele sunt oricum in faliment. Comerciantii care ajung in insolventa beneficiaza de o stergere a datoriilor, putand s-o ia de la capat. De ce nu ar fi posibil acelasi lucru si la persoanele fizice?"
     Sursa citata este de parere ca Piraeus are filiale in multe alte tari ale UE, iar o masura ca cea anuntata de banca elena ar trebui luata si in celelalte state unde aceasta este prezenta, pentru ca, altfel, ar fi facuta o discriminare intre saracii din Grecia si cei din alte state.
     "Statul grec a facut anumite gesturi ca sa ajute bancile, iar acum este cazul sa faca ceva si pentru consumatori", conchide avocatul.
     In tara noastra, desi parlamentarii pareau ca intentioneaza sa vina in ajutorul debitorilor cu credite in CHF, la peste trei luni de cand Banca Centrala a Elvetiei a suspendat pragul impus in 2011 si francul a explodat, nu a fost luata nicio decizie in acest sens. Dimpotriva, s-a renuntat la initiativa privind conversia imprumuturilor in franci elvetieni la un curs mai mic decat cel al zilei, iar despre proiectul Ministerului de Finante pe aceeasi tema nu s-a mai auzit nimic.
     In Camera Deputatilor, inca se afla proiectul legislativ al deputatului PSD Ana Birchall, care prevede reglementarea falimentului personal. Initiativa este in stadiul de dezbatere la Comisia juridica, fiind puse in discutie amendamentele aduse pe marginea ei.
     Ana Birchall ne-a spus ca a solicitat sa se lucreze la proiectul sau miercurea, in paralel cu plenul, precizand: "Nu vad niciun motiv ca initiativa mea sa nu treaca. Miercuri va fi moemntul adevarului, iar legea mea poate fi un instrument destul de important pentru ca bancile sa mearga la negocierile cu clientii".
     Imprumutatii in CHF au creat un grup de negociere colectiva cu bancile, coordonat de Alin Iacob, presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF). La negocieri au fost invitate Volksbank, OTP Bank, Bancpost, Raiffeisen Bank, Banca Romaneasca, Piraeus Bank Credit Europe Bank, dintre acestea singura care a refuzat sa discute cu debitorii fiind OTP Bank.
     Alin Iacob a precizat, vineri, intr-un comunicat, ca, dupa primele raspunsuri venite de la banci (unele pozitive, altele negative), a transmis noi scrisori operatorilor financiari.
     Domnia sa a precizat: "Am trimis scrisori catre cele trei banci care s-au aratat initial reticente sa se intalneasca cu noi (Bancpost, Banca Romaneasca, OTP Bank), in care am furnizat un set complet de argumente, in primul rand juridice, menite sa ii determine pe reprezentantii bancilor respective sa isi schimbe abordarea.
     Am insistat in scrisori asupra faptului ca avem un mandat direct de reprezentare, prin procura autentica, a unui numar de consumatori ai respectivelor banci si ca refuzul de a discuta pe marginea situatiei creditelor acestora semnifica in fapt un refuz de a discuta cu clientii proprii. Am explicat ca acest lucru contravine flagrant atat mesajelor lansate public de reprezentantii respectivelor banci, precum si indemnurilor la negocieri facute de institutiile care reglementeaza activitatea bancara.
     Doua dintre bancile care se dovedisera reticente in prima faza (Banca Romaneasca si Bancpost) au inteles mesajul nostru. OTP Bank este singura institutie de credit care refuza, in continuare, sa se intalneasca cu noi. Prin aceasta atitudine, OTP Bank dovedeste dispret nu doar fata de consumatori, ci si fata de recomandarile autoritatilor care reglementeaza si supravegheaza sistemul bancar. Insa noi nu renuntam nici in aceasta faza, avem pregatit si pasul urmator, pe care il vom demara saptamana viitoare.(n.r. - saptamana aceasta).
     In ceea ce priveste celelalte banci, avem deja programate primele intalniri cu Banca Romaneasca, Volksbank/Banca Transilvania, Credit Europe Bank si a doua intalnire cu Raiffeisen Bank. In cel mai scurt timp, vom stabili datele primelor intalniri si cu Bancpost si cu Piraeus Bank".
     Pe pagina de socializare a Grupului clientilor cu credite in CHF a fost lansata o initiativa care propune derularea unui miting in Capitala, dar si a unor actiuni de boicotare a operatorilor bancari.
     * ANPC: "Exista o anumita pozitie de forta a bancilor"
     Ana Birchall ne-a spus, vineri, ca a trimis o scrisoare catre ANPC, la care a anexat plangerile primite de la consumatori, solicitand institutiei sa verifice de ce bancile nu vin la negocieri cu clientii sau de ce atunci cand vin "fac propuneri neserioase".
     "Atat BNR, cat si ARB, au spus, in Parlament, ca bancile vor veni la jumatate de drum. Inca nu se intampla acest lucru", a subliniat domnia sa.
     Presedintele ANPC, Marius Dunca, ne-a spus ca Autoritatea va analiza solicitarea doamnei deputat Birchall si ne-a precizat:
     "ANPC si-a aratat toata deschiderea in vederea dialogului, pentru identificarea unor solutii corecte, echitabile, care sa imparta povara intre client si banci. Insa, un dialog poate exista doar daca intre cele doua parti exista aceasta disponibilitate.
     ANPC a facut cunoscuta disponibilitatea sa, atat prin intermediul declaratiilor publice, cat si prin comisarii care cerceteaza reclamatiile inregistrate la ANPC. Dar, din pacate, exista o anumita pozitie de forta a bancilor. Comisarii ANPC cerceteaza legalitatea fiecarui contract reclamat si, in conformitate cu prevederile legale, aplica sanctiuni si masuri complementare daca bancile nu vin sub nicio forma in intampinarea clientilor.
     Singura banca ce a raspuns concret solicitarii ANPC a fost Banca Transilvania pentru creditele preluate de la Volskbank, prezentand, in cadrul intalnirii intre cele doua parti (ANPC si Banca Transilvania cu Volskbank) o solutie concreta, venind in sprijinul clientilor astfel:
     - returnarea comisionului de risc,
     - oferta de conversie a creditelor din CHF in lei sau euro, cu o reducerere semnificativa aplicata la soldul creditului de 22,5%, in cazul in care clientii opteaza pentru aceasta, banca suportand cheltuielile notariale aferente conversiei.
     - Din petitiile inregistrate la ANPC, bancile au pastrat aceeasi pozitie de a refuza orice negociere, singurele solutii din partea lor fiind pentru perioade scurte de timp (3 luni) si in reduceri minimale".
     Banca Nationala a Elvetiei a avertizat, vineri, ca francul s-ar putea aprecia din cauza incertitudinilor provocate de criza datoriilor din Grecia, iar institutia va fi in continuare pregatita sa intervina, ca sa nu permita monedei sa se intareasca prea mult.
     Presedintele bancii centrale, Thomas Jordan, a afirmat ca aceasta monitorizeaza indeaproape efectul crizei din Grecia asupra francului si a Elvetiei. 

     * Imprumutatii in CHF din Croatia demonstreaza
     Aproximativ 10.000 de croati care au luat imprumuturi in franci elvetieni au manifestat sambata contra guvernului lor si bancii centrale, acuzand aceste institutii ca nu i-au protejat impotriva cresterii cursului monedei, potrivit Agerpres.
     Circa 10.000 de persoane, conform politiei, au marsaluit prin centrul capitalei Zagreb, manifestand impotriva autoritatilor care nu fac nimic pentru scoaterea datornicilor din "sclavia datoriilor". Cei cu imprumuturi contractate in franci elvetieni au format asociatia Franak si cer demisia guvernatorului bancii centrale croate, Boris Vujcic.
     Veniti din toata Croatia, dar si din republicile vecine Bosnia, Serbia si Slovenia, manifestantii au marsaluit spre banca centrala croata, scandand "Impotriva imprumuturilor rechinilor! Vrem sa ne regasim demnitatea!".
     In Croatia, la o populatie de 4,2 milioane de locuitori, peste 100.000 persoane s-au imprumutat in franci elvetieni, in special pentru finantarea achizitiilor imobiliare. Aproape 60.000 dintre ele au dificultati in rambursarea creditelor.

   
Publicat de : ---
Data publicării: 27 Apr 2015 - 05:43
 

Link știre