Romania se pregateste sa ia o decizie cu o miza uriasa: cultivam sau nu organisme modificate genetic? Exista multe avantaje, dar si cateva riscuri [1]

--> Tweet 0 Comenteaza 0 Email Adresa de e-mail la care vrei sa primesti STIREA atunci cand se intampla Aboneaza-te

Parlamentul European a adoptat recent o serie de modificari la cadrul legislativ care priveste cultivarea plantelor modificate genetic la nivelul Uniunii

. Statele membre au primit astfel mana libera la culturile transgenice, dupa numeroase proteste, moratorii, sanctiuni si chiar actionari in instanta aparute pe fondul OMG-urilor. Practic, acum fiecare tara din UE poate decide daca vrea sau nu sa cultive plante transgenice pe teritoriul ei, fara a mai fi nevoita sa ofere argumente stiintifice legate de alegerea pe care o face.

Reprezentantii tarilor care s-au opus vehement OMG-urilor au impus interdictii apeland la clauza de salvgardare (au incercat sa aduca probe care sa arate ca OMG-urile in cauza reprezinta un risc pentru sanatatea umana sau pentru mediu - directiva CE 2001/18) sau la masuri de urgenta (au argumentat ca OMG-urile in cauza ar putea constitui un posibil "risc serios pentru sanatatea umana, pentru sanatatea animala sau pentru mediul inconjurator" - art. 34 CE 2003/1829).

Printre statele care s-au luptat in ultimii ani impotriva OMG s-au numarat Franta, Grecia, Italia, Ungaria si Bulgaria. Este de asteptat, potrivit reprezentantilor industriei de biotehnologii, ca acestea sa se numere si printre primele care vor incerca sa le interzica.

Descarca AICI modificarile legislative privind organismele modificate genetic

Pe parcursul saptamanii trecute, reprezentantii companiilor si asociatiilor interesate direct de hotararea pe care o va lua Romania in privinta biotehnologiilor verzi au participat la discutii in Parlament si in cadrul Academiei. Pana acum, directorul asociatiei de biotehnologii AgroBiotechRom, Nicolae Hristea, prezent la aceste discutii, spune ca Ministerul Agriculturii pare ca ar putea sustine culturile OMG in Romania, in timp ce Ministerul Mediului da semne ca va face un pas inapoi, cel mai probabil din cauza presiunilor puse de organizatiile non-guvernamentale "verzi" care nu le sustin. In acelasi timp, reprezentantii Academiei sunt foarte interesati de acest subiect, in principal din cauza numeroaselor studii si date legate de noile tehnologii din domeniu.

"Decizia se ia de catre Guvern. Ministerul Agriculturii, in general, a fost favorabil noilor tehnologii si cred ca in continuare sustine promovarea acestora. O problema apare insa la Ministerul Mediului, unde exista o circumspectie, sa nu zic o opozitie, prin faptul ca anumite organizatii non-guvernamentale, asa-numitii 'verzi', le critica fara sa aiba baze stiintifice", a declarat pentru gandul directorul AgroBiotechRom.

"Academia este partenerul nostru pentru ca este interesata de promovarea rezultatelor cercetarilor mai avansate pe plan mondial si a fost partenerul nostru si al fermierilor inca de la introducerea noilor hibrizi modificati genetic in culturi", ne-a mai explicat el.

Liviu Harbuz (PSD), vicepresedintele Comisiei pentru Agricultura din Camera Deputatilor, locul in care s-a discutat problema OMG-urilor in Romania, vede deja posibilitatea aparitiei unui "boom economic" in tara noastra gratie plantelor transgenice. Din punctul sau de vedere, daca soia modificata genetic - pe care Romania o cultiva inainte de intrarea in UE si la care a fost nevoita sa renunte pentru a adera - va aparea din nou pe campuri, ne putem astepta ca economia sa inregistreze o crestere de 4%.

"Orice porc din Romania si din Europa se hraneste cu soia transgenica adusa din Brazilia, din Statele Unite. Daca Romania ar cultiva din nou soia modificata genetic, economia ar creste cu 4%. Romania ar deveni principalul trader de soia din zona europeana. Ar fi un boom economic", a declarat el pentru gandul. "Toti producatorii si toti procesatorii sunt pentru modificarea genetica. Nu exista niciunul care sa spuna nu", a mai adaugat el.

Inainte ca tara noastra sa devina membra a UE, cultivarea plantelor modificate genetic era un lucru normal in Romania. Pana in anul 2006, pe campurile romanesti se putea gasi soia transgenica rezistenta la ierbicidul glifosat.

Tot la acea vreme, Romania era una dintre cele noua tari din lume unde se cultiva soia modificata genetic. Aceasta ocupa mai bine de 137.000 de hectare. Astfel, 69% din suprafata pe care era cultivata soia era ocupata de soia transgenica.

Reprezentantii companiilor din domeniu sustin ca fermierii vin si cer seminte modificate genetic, dar si ca acestia vor fi cei care vor decide pe termen lung daca OMG-urile le vor veni in ajutor sau nu.

"Fermierii vor adopta acele tehnologii care le rezolva problemele si le asigura productia", a declarat pentru gandul Andrei Marutescu, sef al departamentului Corporate Affairs in cadrul companiei Syngenta.

"Biotehnologiile reprezinta o solutie. Piata va decide ce vor fermierii. Daca au nevoie de GMO, ca e porumb, ca e soia, ca e cu toleranta la glifosat sau Ostrinia (n.r. insecticid si daunatori), piata va decide", a mai adaugat el.

"Exista loc pentru toata lumea. Este loc si pentru agricultura organica si pentru agricultura conventionala si pentru biotehnologii. Trebuie sa le dam fermierilor libertatea de a alege ceea ce au ei nevoie in cultura lor ", a declarat pentru gandul si Mihaela Vasile, public affairs specialist al Monsanto.

Lucia Varga, fostul ministru al Apelor, Padurilor si Pisciculturii, minister comasat in prezent cu cel al Mediului, a inregistrat si ea recent o interpelare in care cerea sa afle ce masuri vor lua ministerele Agriculturii, Mediului si Sanatatii in privinta deciziei de a interzice sau de a permite cultivarea OMG-urilor pe teritoriul tarii noastre.

Ministerul Agriculturii trimite mingea in terenul Ministerului Mediu in raspuns. "Dupa adoptarea si publicarea in Jurnalul Oficial a noii Directive, aceasta trebuie transpusa in legislatia nationala, in termen de maxim 2 ani, ceea ce presupune modificarea si completarea in consecinta a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.43/2007 privind introducerea deliberata in mediu a organismelor modificate genetic, cu modificarile si completarile ulterioare, activitate care intra in competenta Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor", se mentioneaza in raspunsul ministrului Agriculturii, Daniel Constantin.

Constantin aminteste, totodata, ca la ora actuala exista o singura planta modificata genetic autorizata pentru cultivare pe teritoriul UE, respectiv porumbul rezistent la un anumit daunator, dar si ca suprafetele cultivate anual cu acest porumb sunt reduse.

"In Romania, suprafetele cultivate anual cu porumb MON 810 in ultimii 5 ani sunt foarte mici, de pana la 850 de ha, iar in anul 2015, din informatiile preliminare de care dispunem, fermierii au achizitionat deja samanta necesara pentru insamantarea a circa 500 ha", explica ministrul Agriculturii.

"Apreciem totusi, ca realizarea acestor proceduri (adoptarea finala la nivelul Consiliului si modificarea legislatiei nationale), va depasi perioada insamantarii porumbului", adauga el.

Descarca AICI raspunsul complet al Ministerului Agriculturii

FOTO: infomg.ro

Ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu, raspunde ca va fi necesara o "analiza riguroasa a tuturor aspectelor privind acest domeniu, luandu-se in considerare avantajele tehnico-economice, sociale, dar si riscurile cultivarii plantelor modificate genetic pentru mediu, sanatate, pentru agricultura conventionala si ecologica". O atentie deosebita trebuie acordata si aspectelor etice ale biotehnologiei moderne, din punctul sau de vedere.

"Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor sustine promovarea principiului precautiei si asigurarea aplicarii masurilor specifice de biosecuritate care vizeaza protectia sanatatii umane si a mediului in contextul producerii, utilizarii si introducerii deliberate in mediu a organismelor modificate genetic", se mai mentioneaza in raspunsul oferit de Gavrilescu.

Descarca AICI raspunsul complet al Ministerului Mediului

Nicolae Banicioiu, ministrul Sanatatii, cere si el o evaluare a riscului adus de plantele transgenice si spune ca aceasta ar trebui facuta "intr-o maniera corecta, stiintifica si transparenta, pe baza datelor existente".

"Riscurile asociate introducerii unui OMG in mediu trebuie comparate cu riscurile generate de prezenta in acelasi mediu a 'originalului', organismul conventional care a derivat prin transgeneza OMG-ului aflat in discutie", mai spune Banicioiu.

"Pana in prezent nu exista o procedura general valabila de evaluare. Trebuie procedat de la caz la caz, informatiile necesare evaluarii putand sa difere in functie de tipul de organism transgenic. In aprecierea riscului se tine cont si de avizul favorabil sau nefavorabil al Comisiei Stiintifice a Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara", mentioneaza ministrul Sanatatii.

Descarca AICI raspunsul complet al Ministerului Sanatatii

Ce ar insemna interzicerea importurilor de OMG-uri

Pe langa „nationalizarea” cultivarii plantelor transgenice, adoptata deja la nivel european, care le va oferi statelor membre libertatea de a alege daca vor dori sau nu cultivarea culturilor modificate genetic pe teritoriul lor, chiar daca acestea au primit aviz favorabil din partea EFSA, din partea oficialilor europeni a venit recent si propunerea de nationalizare a importurilor de OMG-uri. Aceasta a generat critici vehemente atat din partea asociatiilor de fermieri de la nivelul UE, dar si din partea partenerilor externi. Practic, fiecare stat membru ar putea avea pe viitor posibilitatea de a alege daca vrea sau nu sa importe un anumit OMG, chiar daca acesta a fost autorizat anterior. Propunerea trebuie sa treaca prin procedura de co-decizie, care va implica Parlamentul European si Consiliul Ministrilor ce reprezinta statele Uniunii, conform GMO Compass. Votul ar urma sa aiba loc in luna iunie a acestui an, conform informatiilor obtinute din partea reprezentantilor industriei biotehnologiilor.

Principalii opozanti ai acestei propuneri au fost reprezentantii asociatiilor europene EuropaBio, COCERAL, FEDIOL si FEFAC. Acestia au cerut Parlamentului European sa nu o adopte argumentand ca ar duce la aparitia unor probleme grave pentru fermieri, la punerea in pericol a pietei libere si la pierderea locurilor de munca.

"Aplicarea oricarei interdictii pe culturi modificate genetic de catre statele membre va duce la o pierdere ireversibila a competitivitatii in sectorul cresterii animalelor, distrugand astfel sute sau mii de locuri de munca, din cauza opririi activitatilor in ferma si inchiderii fabricilor procesatoare, in special in zonele rurale cu alternative limitate de locuri de munca", se explica intr-o adresa a celor trei asociatii, potrivit Irish Examiner.

"Fermierii europeni din statele care nu vor importurile vor fi primele victime ale noii propuneri, suferind cresteri importante de costuri atunci cand vor pierde accesul la importurile vitale de ingrediente bogate in proteine", a declarat recent presedintele FEFAC, asociatie ce apara interesele producatorilor de furaje din UE.

Europa este astfel dependenta de plantele modificate genetic. Fara ele, fermele ar avea lacatul pus pe usa, pentru simplul fapt ca, la ora actuala, nu producem necesarul de furaje pentru porci, vaci sau pasari. In total, 75% din ingredientele bogate in proteina necesare furajelor provin de pe piata internationala.

"Eu sunt responsabila de Europa Centrala. Am si Ungaria in portofoliu, si vorbesc cu colegii din Ungaria -  nu cu cei de la companie, cu cei de la furaje. Mi-au spus <Noi importam sute de mii de tone in Ungaria. Fara soia nu ai cum sa hranesti animalele>. Nu exista substitut si nici nu se pune problema interzicerii. Nu exista alta sursa de proteina>", a declarat pentru gandul Cristina Cionga, public affairs manager al DuPont Pioneer.

"Niciun stat membru din Uniunea Europeana nu produce proteina ca sa poata sa se autointretina. In plus, suntem intr-o competitie cu China, cu alte state, pentru ca si ei au porci, pasari, si vor importuri. Sursa de proteina este aceeasi. Creste nevoia, dar in realitate productia ramane la fel", ne-a explicat si reprezentantul Syngenta.

Doar 6%-7% din necesarul de soia, furaj indispensabila in hrana animalelor din fermele UE, este acoperit la nivel european, potrivit unui studiu realizat recent in Spania. Asa ajungem sa importam anual 30-35 de milioane de tone de srot si boabe de soia in valoare de circa 12 miliarde de euro, din Statele Unite, Brazilia, Canada sau Argentina. La nivel mondial, 81% din soia cultivata este modificata genetic. In SUA, 93% din soia produsa de fermieri este modificata genetic, in timp ce in Argentina procentul creste la 100%.

"Planta modificata genetic are aceleasi caracteristici cu planta conventionala, doar ca in lantul ei genetic s-au inoculat acele gene de interes din punct de vedere al ameliorarii. Fenotipic, adica asa cum ne uitam la bobul de soia conventional si la bobul de soia modificat genetic, nu exista diferente. De asemenea, chimic nu exista diferente", a declarat pentru gandul prof. dr. univ. Toma Dinu, decan in cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Bucuresti.

Soia este doar unul dintre cele 68 de produse de pe lista europeana de OMG-uri aprobate pentru import, alaturi de porumb, rapita, bumbac. Asa au ajuns europenii, chiar si cei care spun ca sunt impotriva OMG, sa cumpere din magazine iaurt, oua, branza sau cascaval de la animale hranite cu furaje obtinute din materie prima modificata genetic, fie ca este vorba despre ingrediente sau despre aditivi produsi cu ajutorul OMG-urilor. Cand ies in oras isi comanda o friptura de porc hranit tot cu OMG-uri, cand merg la cumparaturi isi adauga in garderoba tricouri croite din bumbac modificat genetic, iar cand ofera un buchet de garoafe persoana draga primeste tot OMG-uri.

Cand vine insa vorba despre cultivarea plantelor modificate genetic lucrurile stau cu totul altfel. Niciun OMG nu poate fi cultivat sau importat pe teritoriul Uniunii fara a primi un aviz din partea Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara (EFSA), singurul organism abilitat in domeniu. De acolo, produsul trebuia sa primeasca acordul Comisiei Europene inainte de a fi cultivat. Pana acum, doar un tip de porumb MG, rezistent la un daunator, a fost aprobat pentru cultivare. In Statele Unite sau in America de Sud sunt permise mai bine de 30 de culturi MG. In 2013, culturile de plante transgenice se intindeau pe aproape 149.000 de heCtare in UE, in timp ce la nivel mondial acestea ocupau aproape 180 de milioane de hectare. Ele erau cultivate la noi de spanioli, portughezi, slovaci, cehi si romani.

Citeste si OMG dauneaza grav sanatatii? Cum ajung organismele modificate genetic in farfuriile romanilor FARA CA ACESTIA SA STIE Citeste si Ce nu scrie pe eticheta: „OMG-urile se gasesc in numeroase alimente in cantitati mai mici de pragul de etichetare de 0,9 la suta” Citeste si Europa tocmai a facut „un pas inapoi”. Produsele INTERZISE pe care nu le cultivam, dar le importam si le MANCAM Citeste si Inainte de aderarea la UE, Romania era una din cele noua tari din lume care produceau asa ceva. Pe urma, Bruxelles-ul ne-a dat „interzis”. Ce se intampla acum
Publicat de : ---
Data publicrii: 25 Mai 2015 - 05:31
 

Link tire   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=47103&titlu=Romania_se_pregateste_sa_ia_o_decizie_cu_o_miza_uriasa__cultivam_sau_nu_organisme_modificate_genetic?_Exista_multe_avantaje__dar_si_cateva_riscuri