Dupa victoria NU la referendumul organizat in Grecia cu 61,3%, potrivit rezultatelor definitive, incertitudinea planeaza asupra mentinerii tarii in zona euro
. Tsipras isi continua jocul in forta, liderii europeni cauta solutii.
Cite?te si: Mesajul Casei Albe pentru Grecia ?i creditorii internationali
A doua zi dupa ce 61,3% dintre greci au respins acordul creditorilor si au sarbatorit naufragiul tarii lor, premierul grec,
Alexis Tsipras, cel care a declansat referendumul promitand grecilor banii europenilor, dar fara austeritate, s-a intretinut telefonic cu presedintele rus, Vladimir Putin. Un mod de a arata europenilor ca are alternativa daca UE nu se pliaza conditiilor lui. Tsipras a cerut luni demisia ministrului lui de Finante, Iannis Varufakis, fara indoiala pentru a forma o noua echipa de negociere cu creditorii externi. Numai ca, dupa votul de la referendum, revenirea grecilor la masa negocierilor cu cererea de reducere a austeritatii nu va fi considerata ca o ramura de maslin.
Luni, singura certitudine era incertitudinea, votul negativ de duminica al grecilor anuntand o perioada de turbulente, un salt in necunoscut de ambele tabere. Tsipras a repurtat o victorie in tara, dar Grecia risca sa plateasca un pret ridicat pentru aceasta decizie. Votul a consolidat popularitatea premierului provenit din Syriza, stanga radicala antiliberala, care ar putea disparea rapid daca va conduce Grecia si mai adanc in faliment si haos financiar, creand un nou ciclu de instabilitate cu consecinte pentru Grecia, iar in plan mai larg pentru proiectul european. La nivel european, luni, 6 iulie a insemnat debutul a doua zile de intense discutii intre partenerii europeni ai Greciei, care trebuie sa cada de acord asupra reactiei comune la victoria NU la referendum asupra masurilor de austeritate. Ei vor trebui sa decida redeschiderea sau nu a negocierilor, pe care premierul Tsipras le solicita.
Cite?te si: Bancile grecesti vor fi inchise marti si miercuri
Orice ar urma, pentru Tsipras va fi din ce in ce mai dificil sa incheie un nou acord cu creditorii europeni pentru o finantare rapida, ceea ce creste riscul ca Grecia sa iasa din zona euro. Tsipras s-a pus singur intr-o situatie de nerezolvat, apreciaza Wolfango Piccoli, director general la Teneo Intelligence din Londra.Planul de salvare pe care grecii l-au respins nu mai este pe masa, expirand oficial saptamana trecuta. Ceea ce inseamna ca negocierile se vor referi la o noua serie de ajutoare, care vor fi mai costisitoare dupa haosul din ultimelezile. Economia, deja in recesiune, a alunecat in mod drastic in haos politic si financiar. O situatie care face ca Grecia sa fie in imposibilitate de a plati datoriile suplimentare.
Demisia lui Varoufakis
Ministrul grec de Finante a anuntat pe Facebook ca demisioneaza, precizand ca, \'dupa anuntarea rezultatelor referendumului, a fost informat de o anume preferinta a unora dintre membrii Eurogroup si a partenerilor asociati pentru absenta mea la reuniuni, o idee pe care premierul Tsipras a considerat-o potentiual utila obtinerii unui acord. Pentru acest motiv, parasesc Ministerul de Finante\'. Obligandu-l pe Varoufakis sa plece din guvern, Tsipras a facut un gest fata de creditori inaintea summitului franco-german de luni seara de la Paris.
In cursul zilei, Atena a anuntat numirea lui Euclide Tsakalotos in postul de ministru de Finante, un economist format la Oxford si unul dintre responsabilii partidului Syriza. El sustine aceleasi idei ca predecesorul sau, Yanis Varoufakis, si nu se anunta deloc a fi mai suplu la negocieri decat acesta.
Reuniuni, reactii
Prima consecinta, paradoxala, a referendumului grec cu cele 60 procente din populatie care au respins austeritatea a fost demisia ministrului elen de Finante,Yanis Varoufakis, care a precizat ca prefera sa se retraga pentru facilitarea discutiilor cu Bruxelles-ul. Luni, ministrii de Finante ai zonei euro au emis un comunicat in care anunta ca asteapta ca Grecia sa formuleze \'noi propuneri\' de reforme si economii bugetare, inaintea unei reuniuni a Eurogroup de marti, ora 13, la Bruxelles. Insa statele sunt divizate cu privire la a ceea ce va urma dupa refuzul planurilor de austeritate in Grecia. Germania a precizat ca \'nu mai sunt reunite conditiile pentru negocieri asupra unui nou ajutor pentru Grecia\', cancelarul Angela Merkel refuzand discutarea unei restructurari a datoriei cerute de mult de Atena. Iar ministrul finlandez de Finante afirma ca discutiile nu vor putea fi reluate \'decat atunci cand guvernul grec va fi pregatit sa coopereze si sa se angajeze pentru masuri de stabilizare a economiei tarii si sa puna in practica reformele structurale necesare sustenabilitatii datoriei\'.
Spania, in schimb, \'nu are in vedere o iesire a Greciei din euro\', dar recunoaste ca tara are nevoie de reforme.
Summit european
La nivel european, in cadrul a doua zile extrem de agitate, sunt organizate reuniuni la toate nivelurile pentru analizarea consecintelor NU-ului grec. In cadrul instantelor europene, presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogroupe, Jeroen Dijsselbloem, presedintele Consiliului European, Donald Tusk, si seful BCE, Mario Draghi, au discutat la telefon. Cancelarul german, Angela Merkel, si presedintele francez, François Hollande, s-au intalnit la Élysée luni dupa-amiaza pentru discutarea problemei Greciei. Cei doi lideri doresc mentinerea Greciei in zona euro, in pofida fracturii opiniilor din cele doua tari care s-a accentuat si mai mult dupa victoria NU la referendumul grec. O sursa a diplomatiei franceze sublinia ca Parisul si Berlinul au obtinut o reuniune de urgenta a liderilor tarilor membre ale zonei euro, marti seara, dupa reuniunea Eurogroup.
Dilema Angelei Merkel
Cancelarul Merkel trebuie sa dea dovada de legendarul sau sange rece si de capacitatea sa de calmare a spiritelor incinse pentru gestionarea crizei in cadrul Uniunii Europene. Este constienta de enorma responsabilitate care ii revine si in ultimii cinci ani nu si-a menajat fortele pentru evitarea iesirii Greciei din zona euro. Un Grexit ar insemna un esec al politicii europene a Angelei Merkel, care a facut din criza greaca piesa de rezistenta a celui de-al treilea mandat la Cancelaria Germaniei.
La Berlin, Sigmar Gabriel, seful opozitiei social-democrate si coechipier al cancelarului Merkel in cadrul marii coalitii la putere, nu isi ascunde furia – \'Au fost rupte ultimele legaturi care ar fi permis Greciei si UE sa ajunga la un compromis\'. In sanul CDU, propriul partid al cancelarului, se manifesta aceeasi exasperare pentru ca a fost complet distrusa increderea fata de guvernul de la Atena, dominat de Syriza, stanga radicala. Pe ce baze ne vom putea aseza la masa negocierilor, se intreaba deputatii crestin-democrati. Presa germana descrie o tara sfasiata care se ruineaza singura, in timp ce contribuabilul german nu mai vrea sa plateasca pentru Grecia.
Scenarii diverse
Sunt avute in vedere mai multe scenarii – un nou plan de ajutor, reesalonarea datoriei, iesirea Greciei din zona euro. NU-ul grecesc a fost interpretat diferit in tarile vecine Greciei. Presedintele italian, Sergio Mattarella, a cerut europenilor sa-si arate solidaritatea. In Spania, Pablo Iglesiai, liderul formatiunii de stanga Podemos, s-a felicitat pentru victoria democratiei. In schimb, Germania este mai putin concilianta. Cancelarul Angela Merkel admite ca \'votul cetatenilor greci trebuie respectat\', dar ministrul Economiei, Sigmar Gabriel, liderul Partidului Social-Democrat, asigura ca Alexis Tsipras \'a taiat ultimele legaturi\' cu Europa.
In Franta, oamenii politici au pozitii diferite. Stanga (PCF, Frontul Stangii) a sarbatorit NU-ul grecesc. La cealalta extremitate a esichierului politic, Frontul National a salutat \'un NU fata de diktatele europene\'. Pentru ministrul de Finante, Michel Sapin a declarat ca de acum \'guvernului grec ii revine sarcina de a face propuneri\' pentru ca \'votul in sine nu a reglementat nimic\'. \'Europa este in fata unei dificultati, dar nu este in dificultate. Europa a construit o serie de mecanisme, Europa va demonstra ca este puternica, in special in a se proteja pe sine\'.
Pentru UE, ca si pentru FMI, care din 2010 au dat Greciei 230 miliarde euro, victoria NU este o infrangere grea. Si o amenintare pentru proiectul european. Sefii de stat vor trebui sa dezbata situatia foarte rapid, dar totul va depinde de atitudinea lui Alexis Tsipras. Daca liderii institutiilor europene, inaintea referendumului, au lasat deschisa usa negocierilor, alti lideri europeni au avertizat ca un NU va duce Grecia spre iesirea din zona euro. Acum, cu victoria NU, diviziunile intre cei 18 parteneri din zona euro vor fi dificil de depasit.
Promisiunile \'premierului rosu\'
Urgenta gasirii unei solutii la criza greaca este data de faptul ca Grecia nu mai dispune de bani, bancile sunt inchise de o saptamana si autoritatile au anuntat luni prelungirea interdictiei. Toate privirile sunt indreptate spre Banca Centrala Europeana (BCE), care de mai multe zile a acceptat sa mentina in coma artificiala bancile elene prin ELA, ajutoarele de urgenta.
Dupa referendum, premierul grec a felicitat poporul \'pentru alegerea foarte curajoasa\' si a promis ca oamenii vor fi recompensati. Nici el, nici grecii nu au inteles ca rezultatul reprezinta o respingere extraordinara a ordinii europene stabilite, care zguduie chiar nucleul continentului – zona euro. Analistii sunt pesimisti si Malcolm Barr de la JP Morgan Chase estimeaza ca \'iesirea Greciei din euro pare mai probabila decat improbabila\'. Iar Nick Malkutzis, analist la site-ul Macropolis, evalueaza sansele unui acord rapid ca fiind \'foarte slabe\'. Ei sustin ca Europa se va afla sub presiune pentru redeschiderea negocierilor serioase, fiind \'daunator ca liderii europeni sa refuze angajarea de negocieri dupa un vot democratic intr-o tara membra\'. Timpul este scurt, iar Grecia datoreaza creditorilor miliarde de euro la scadenta din 20 iulie, ori tara este in faliment.
BCE, ora adevarului
Banca Centrala Europeana este cea care arbitreaza criza elena si va fi cea care va fluiera sau nu finalul partidei. BCE tine in maini soarta bancilor elene si, prin extensie, cea a Greciei. Luni, 6 iulie, cei 25 de membri ai Consiliului Guvernatorilor s-au reunit pentru analiza dosarului grec, dupa ce presedintele bancii, Mario Draghi, a avut o discutie cu presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude-Juncker, cu presedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, si cu actualul presedinte al Consiliului European, Donald Tusk. Si a discutat si cu premierul grec, Alexis Tsipras. In discutie, o problema-cheie - trebuie mentinuta finantarea de urgenta ELA (Emergency Liquidity Assistance) acordata bancilor elene in timp ce grecii au respins austeritatea si astfel s-a indepartat perspectiva unui acord rapid intre Atena si creditorii sai? Problema determinanta pentru ca sistemul bancar elen supravietuieste doar datorita infuziei de lichiditati de la BCE.
In Grecia, bancile intra in lipsa de lichiditati de astazi cand ar trebui sa se deschida marelui public. Ingrijorata, Banca Greciei a cerut duminica institutiei din Frankfurt sa mareasca ELA. Problema este ca, teoretic, BCE rezerva ajutoarele de urgenta bancilor solvabile.
In pofida presiunilor, institutia financiara ar putea decide sa astepte Summitul zonei euro, anuntat pentru marti, inainte de a lua o decizie. Si posibil pana la 20 iulie, data la care Grecia ar trebui sa ramburseze 3,5 miliarde euro. Daca Atena esueaza, BCE nu va mai putea mentine ajutoarele sale multa vreme. Suspendarea ELA, care nu va intarzia sa urmeze, va accelera intrarea Greciei pe teren necunoscut.
In lipsa banilor, statul grec va imprima recunoasteri de datorii (\'IOU\', in engleza, pentru \'I Owe You\') pentru a plati functionarii si pensionarii. Aceste IOU vor fi utilizate in comert si vor functiona ca o moneda paralela. Un pas spre Grexit.
Tableta Sony Xperia Z2 la 1699 lei
comenteaza
/* (c)
Publicat de
:
---
Data publicării: 07 Iul 2015 - 05:36