Mineriada a ajuns la capul ei: Ion Iliescu

     Ion Iliescu, fostul presedinte al Romaniei, a fost chemat ieri dimineata la Parchetul General ca sa i se aduca la cunostinta ca are calitatea de suspect pentru savarsirea de infractiuni contra umanitatii in dosarul Mineriadei din 1990

.
     Tot ieri au venit la Parchet si fostul sef SRI Virgil Magureanu, dar si fostul ministru al Apararii in timpul Mineriadei, Victor Atanasie Stanculescu.
     Procurorii militari au anuntat ieri inceperea urmariii penale impotriva mai multor fosti demnitari pentru infractiuni contra umanitatii, constand in reprimarea violenta a menifestatiei din Piata Universitatii din dimineata de 13 iunie 1990, soldata cu decesul a patru persoane si ranirea prin impuscare a altor trei, precum si vatamarea corporala si lipsirea de libertate a aproximativ 1000 de persoane in zilele de 14 si 15 iunie 1990, ca urmare a atacului violent declansat de catre mineri.
     Ion Iliescu a sustinut de-a lungul vremii ca acuzatiile care i s-au adus sunt o absurditate si ca el nu putea sta cu mainile in san in timpul declansarii unei actiuni anarhice care il viza.
     *  Magureanu, intrebat daca este acuzat de crime impotriva umanitatii: "Este o intrebare neroada"
     Fostul sef SRI Virgil Magureanu a declarat ieri, la iesirea de la PICCJ, ca este bine ca s-au reluat cercetarile in dosarul Mineriadei si ca va da declaratii despre cele intamplate, "cu raspunderea fiecaruia", iar intrebat daca este acuzat de infractiuni contra umanitatii, a spus: "Este o intrebare neroada".
     Fostul director al Serviciului Roman de Informatii (SRI) Virgil Magureanu a spus, la iesirea de la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, unde a stat aproape doua ore, ca nu este atributia lui sa reconstituie adevarul in cazul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, dar poate sa contribuie si sa dea declaratii care sa ajute la reconstituirea faptelor.
     "Este benefic ca s-au reluat cercetarile. Este singura declaratie pe care o pot face cu acest prilej. Nu este doar atributia mea sa reconstitui adevarul, sa contribui la asta, pot sa fac. Vom da declaratii in legatura cu toate cate s-au intamplat, cu raspunderile fiecaruia, dupa incheierea tuturor cercetarilor. Nu putem substitui nici instanta si nici factorii care sunt obligati sa reconstituie faptele", a declarat Magureanu.
     *  Procurorii vor sa ceara aviz de incepere a urmaririi penale pentru Stanculescu
     Procurorii Parchetului instantei supreme vor sa ceara aviz pentru inceperea urmaririi penale in cazul lui Victor Atanasie Stanculescu, intrucat acesta era ministru al Apararii la data faptelor cercetate in dosarul Mineriadei, au declarat surse judiciare, citate de Mediafax. Oficiali ai Parchetului instantei supreme au declarat ca in cazul lui Victor Atanasie Stanculescu procurorii Sectiei Parchetelor Militare i-au adus la cunostinta, ieri, ca s-a redeschis urmarirea penala in dosarul Mineriadei, iar in cazul sau se va declansa procedura speciala.
     Surse judiciare spun ca in cazul lui Victor Atanasie Stanculescu procurorii urmeaza sa faca un referat prin care sa solicite avizul pentru inceperea urmaririi penale, intrucat acesta era, in iunie 1990, ministru al Apararii.
     Potrivit prevederilor legale, membrii Guvernului raspund penal pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor, de la data depunerii juramantului si pana la incetarea functiei. Au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului, pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor, numai Camera Deputatilor, Senatul si seful statului.
     In exercitarea dreptului de a cere urmarirea penala a unui membru al Guvernului, presedintele, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizarilor cu privire la savarsirea unei infractiuni in exercitiul functiei, adreseaza ministrului Justitiei o cerere in acest scop.
     Presedintele este sesizat pentru a cere urmarirea penala a unui membru al Guvernului de catre primul ministru, procurorul general al Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau de procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie.
     Fostul general Victor Atanasie Stanculescu s-a prezentat, ieri, la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ), el spunand, la intrarea in sediu, ca a fost citat in calitate de supect in dosarul Mineriadei.
     Atanasie Stanculescu a stat la Parchetul instantei supreme mai putin de 15 minute, iar la iesire a spus ca procurorii nu i-au adus la cunostinta ca este cercetat pentru infractiuni contra umanitatii in dosarul Mineriadei, ci doar ca s-a redeschis urmarirea penala in cauza, reafirmand ca in 13 iunie 1990 el era plecat din tara.
     Stanculescu a spus ca atunci a comunicat ca, in programul lui de ministru al Apararii, in 13 iunie 1990, era la Berlin.
     El a fost intrebat de jurnalisti daca stie cine a chemat minerii, cine a tras in protestatari si ce implicare a avut in 13-15 iunie 1990, la toate intrebarile el spunand: "Nu cunosc. Nu am intervenit in niciun fel".
     Intrebat daca, din punctul sau de vedere, se poate face dreptate dupa 25 de ani, Victor Atanasie Stanculescu a raspuns: "Traim in Romania. Se poate orice".
     La randul sau, avocatul lui Stanculescu a spus ca pe numele clientului sau nu s-a inceput urmarirea penala, ci doar i s-a comunicat ca ancheta a fost redeschisa.
     Avocatul a explicat ca, daca Victor Atanasie Stanculescu a dat ordine prin telefon, este nevoie ca procurorii sa dovedeasca acest lucru. "Nu avea cum sa dea ordin din consfatuirea ministrilor Apararii", a adaugat avocatul.
     *  Procurorii Sectiei Parchetelor Militare au stabilit ca aproximativ 1.300 de persoane "au suferit vatamari" si in jur de 100 au decedat
     Dosarul Mineriadei vizeaza elucidarea imprejurarilor in care s-au declansat si au avut loc evenimentele din 13-15 iunie 1990 in Bucuresti, contributia si rolul unui numar de 27 de persoane civile, printre care Ion Iliescu si Virgil Magureanu, precum si a sapte persoane care erau militari la momentul desfasurarii evenimentelor, printre care Mihai Chitac si Corneliu Diamandescu.
     Procurorii Sectiei Parchetelor Militare au stabilit ca in urma evenimentelor de atunci aproximativ 1.300 de persoane "au suferit vatamari" si in jur de 100 au decedat.
     In cei 25 de ani de la Mineriada, pe rolul Parchetului de pe langa instanta suprema au fost deschise zeci de dosare, insa procurorii au emis in repetate randuri decizii de neincepere a urmaririi penale in acest caz.
     Primul dosar, 74/P/1998, inregistrat la data de 23 octombrie 1998, la Sectia Parchetelor Militare, avea ca obiect cercetarea imprejurarilor in care au fost omorati prin impuscare, in 13 - 15 iunie 1990, Mitrita Lepadat, Mocanu Velicu Valentin, Dunca Gheorghita si Drumea Dragos.
     In acest dosar au fost trimisi in judecata, in 18 mai 2008, generalii in rezerva Mihai Chitac si Gheorghe Andrita, precum si coloneii Traian Stefan Calin, Dumitru Costea si Vasile Constantin, pentru instigare si tentativa la ucidere.
     In acelasi dosar, prin rezolutia din 19 iunie 2007, s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de fostul presedinte Ion Iliescu. Ulterior, prin rezolutia din 7 decembrie 2007 a procurorului general, s-a dispus infirmarea rezolutiei din 19 iulie 2007 si continuarea cercetarilor.
     In iunie 2007, Ion Iliescu sustinea ca invinuirea sa in dosarul privind moartea celor patru persoane in timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990 reprezinta "un act eminamente politic, fara temei juridic".
     Iliescu spunea: "Eram seful statului. Se declansase o actiune anarhica. O devastare de institutii ale statului. Eu ce trebuia sa fac? Sa stau cu mainile in san, sa ma uit la declansarea acestei anarhii, care putea sa duca la razboi civil pana la urma? Nu am avut politie, nu am avut instrumente de actiune. Si s-a petrecut si aceasta tragedie in care au murit niste oameni. Si incriminezi seful statului, care era obiectul acestor actiuni anarhice? Nu vedeti ca este o absurditate?".
     Fostul sef de stat afirma, totodata, ca presedintele Asociatiei "1 Decembrie", Teodor Maries, este unul dintre "incitatorii" actelor de violenta din cursul anului 1990.
     "Ce anume i se poate imputa sefului statului din acest punct de vedere? Asta e marea aberatie!", arata atunci Iliescu, precizand ca organele de cercetare ar trebui sa se ocupe de cautarea celor care au provocat acele acte "rebele" si "anarhice" din 13-15 iunie 1990.
     "Asa ca e o aberatie", a conchis Iliescu.
     Prin rezolutia din 17 iunie 2009, in dosarul Mineriadei, Parchetul instantei supreme a dispus neinceperea urmaririi penale in cazul fostului presedinte Ion Iliescu, a lui Virgil Magureanu, fost sef al SRI, Mihai Chitac, fost ministru de Interne, Victor Atanasie Stanculescu, fost ministru al Apararii, precum si pentru alti patru oficiali din perioada mineriadei. Atunci, procurorii au constatat interventia prescripitiei si au decis incetarea urmaririi penale.
     Neinceperea urmaririi penale in cazul lui Ion Iliescu a fost dispusa in dosarul in care in 9 iunie 2005 impotriva acestuia fusese inceputa urmarirea penala pentru: propaganda pentru razboi, genocid savarsit prin urmatoarele modalitati alternative: uciderea membrilor colectivitatii sau grupului; vatamarea grava a integritatii fizice sau mintale a colectivitatii sau grupului; supunerea colectivitatii ori grupului la conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugerea fizica, tratamente neomenoase prin dislocarea sau lipsirea de libertate fara temei legal, distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, savarsite prin incendieri, explozii, ori prin orice alte asemenea mijloace si daca rezulta pericol public, favorizarea infractorului, complicitate la supunerea de rele tratamente, complicitate la tortura, subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informatii false din Codul penal, se mentiona in rezolutie.
     In 5 februarie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a infirmat rezolutiile de neincepere a urmaririi penale in cazul evenimentelor din iunie 1990.
     Parchetul instantei supreme arata, intr-un comunicat, ca procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu, a dispus infirmarea a trei rezolutii de neincepere a urmaririi penale din anul 2009, care au legatura cu Mineriada din 1990, precum si redeschiderea urmaririi penale in acest caz.
     In 9 martie, judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au constatat ca solutia Parchetului este legala si temeinica.
     Intrebat, in martie, daca redeschiderea acestui dosar il vizeaza in vreun fel sau il va afecta, Iliescu a raspuns: "De ce? Nu. Am fost contemporan cu evenimentele si am avut niste raspunderi, dar asta (redeschiderea dosarului, n.r.) e cu totul altceva".
     "Oricine este liber sa analizeze, sa comenteze evenimente traite, mai apropiate, mai indepartate, nu e nicio problema", a adaugat Iliescu.
     El a aratat ca in 13-15 iunie 1990 au fost "niste fenomene si niste manifestari" pe care le-a trait si care au constituit "factori perturbatori ai vietii sociale, incepand cu organizarea societatii romanesti".
     "Asa ca e firesc ca toti oamenii interesati, istorici, cei care vor sa descifreze sensul evenimentelor, sa se ocupe inclusiv de asemenea momente. Nu e nicio problema", mai spunea Iliescu.
     La randul sau, fostul lider al minerilor din Valea Jiului Miron Cozma spunea ca are o "mare satisfactie" ca dosarul mineriadei este redeschis, sustinand ca pentru fostul presedinte Ion Iliescu exista o singura pedeapsa - "condamnare pe viata pentru crime impotriva umanitatii". 

     Bilantul negru al evenimentelor din 13 - 15 iunie 1990, potrivit datele vehiculate de-a lungul timpului, indicau existenta a zeci de morti, 746 de raniti, sase femei violate si peste 1.000 de "barbosi, intelectuali, studenti din Universitate si Arhitectura" detinuti ilegal, in urma reprimarii violente a manifestatiilor din Piata Universitatii.
     Oamenii din Piata Universitatii protestau, in contextul castigarii alegerilor de Iliescu si FSN, fata de instaurarea unei puteri "neocomuniste" si cereau adoptarea punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara, independenta Televiziunii si aflarea adevarului despre Revolutie.
     De la balconul Facultatii de Geologie, numit "tribuna democratiei", au vorbit in acele zile peste o mie de persoane - personalitati, dar si simpli cetateni -, iar Piata Universitatii, declarata "libera de neocomunism" si "kilometrul zero al democratiei", a fost tranzitata de sute de mii de oameni.
     In noaptea de 12 spre 13 iunie 1990, autoritatile au intervenit in forta pentru a imprastia "golanii" care se aflau de 52 de zile in Piata Universitatii. Seara, la televiziune publica putea fi auzit comunicatul presedintelui Ion Iliescu, care chema ajutorul fortelor "constiente si responsabile" impotriva "grupurilor extremiste".
     In dimineata zilei de 13 iunie 1990, in jurul orelor 03.00 - 04.00, fortele de ordine au distrus corturile celor aflati in piata si au facut arestari. In jurul orei 9.00, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit in Piata Universitatii scandand: "IMGB face ordine", "Moarte intelectualilor" si "Noi muncim, nu gandim", dar au parasit apoi zona.
     Doua cordoane de trupe ale Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista (USLA) au inconjurat apoi piata cu autobuze din dotarea Politiei, atmosfera devenind tot mai tensionata. Au izbucnit violente intre manifestanti si trupele USLA, fiind aruncate pietre si cocteiluri Molotov, iar autobuzele Politiei fiind incendiate. Au fost atacate si incendiate sediile Politiei Capitalei, Ministerului de Interne si SRI.
     Intr-un comunicat citit la TV si radio, presedintele Ion Iliescu spunea: "Este clar ca ne aflam in fata unei tentative organizate de a rasturna prin forta, prin violenta dezlantuita, conducerea aleasa in mod liber si democratic la 20 mai 1990. Ne adresam tuturor cetatenilor Capitalei, in numele democratiei castigate prin alegeri libere, sa respinga cu toata hotararea actele iresponsabile de violenta si sa sprijine organele de ordine in restabilirea situatiei de calm si legalitate. Chemam toate fortele constiente si responsabile sa se adune in jurul cladirii guvernului si televiziunii pentru a curma incercarile de forta ale acestor grupuri extremiste, pentru a apara democratia atat de greu cucerita".
     In seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petrosani spre Bucuresti, iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre Bucuresti.
     Ajunsi in Gara de Nord, in 14 iunie, la ora 04.00, minerii condusi de Miron Cozma s-au deplasat catre Piata Universitatii, dupa cum le ceruse Ion Iliescu, de la balconul Guvernului: "Ma adresez dumneavoastra, multumindu-va pentru raspunsul de solidaritate muncitoreasca pe care si de asta data l-ati dat, la chemarea noastra. Delegatia de mineri, in frunte cu domnul Cosma, se va deplasa in Piata Universitatii, pe care vrem sa o reocupati dumneavoastra".
     In Piata Universitatii, minerii au pretins ca refac rondurile de flori distruse de corturile manifestantilor si au patruns in incinta Facultatii de Geologie, unde au ocupat balconul si au devastat sediul Ligii Studentilor. La fel s-a intamplat si la Facultatea de Litere si cea de Matematica, precum si la Institutul de Arhitectura Ion Mincu. Numerosi profesori si studenti au fost atunci batuti. Minerii au mai devastat sediile PNȚCD si PNL si au ocupat Televiziunea Romana. Toti cei "banuiti a fi intelectuali" au fost batuti, urcati in dubele Politiei si interogati la o unitate militara din Magurele.
     In ziua urmatoare, la orele pranzului, minerii au fost urcati in autobuze si transportati la Romexpo, unde Iliescu le-a multumit. Imediat dupa aceasta au fost condusi la trenurile care ii asteptau in Gara de Nord si transportati in Valea Jiului.
     Opinia publica internationala condamna evenimentele de la Bucuresti, reflectate de posturile de televiziune si marile cotidiene din toata lumea. Departamentul de Stat al SUA a transmis atunci ca "actiunile autorizate de presedintele Iliescu si Guvernul sau au lovit in inima democratiei romane".
     In 16 iunie 1990, Guvernul transmitea intr-un comunicat ca a dispus "luarea unor masuri concrete si hotarate pentru anchetarea si tragerea la raspundere penala a celor vinovati, precum cercetarea actelor de molestare reclamate in zilele urmatoare", mentionand ca au fost retinuti 1.021 de suspecti.
     * 
     Intr-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat ca Romania este obligata sa continue investigatiile in dosarul Mineriadei si sa faca dreptate victimelor crimelor impotriva umanitatii, indiferent de timpul scurs de la savarsirea acestora.
     Decizia a fost luata in cauza Mocanu si altii impotriva Romaniei, in care Anca Mocanu, Marin Stoica si Asociatia 21 Decembrie 1989 s-au plans de ineficienta cercetarilor interne cu privire la evenimentele din 13 - 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul roman sa ii plateasca Ancai Mocanu, al carei sot a fost ucis de un glont in timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru incalcarea articolului 2 - dreptul la viata - din Conventia europeana a drepturilor omului, si lui Marin Stoica, batut si bagat in coma in ziua de 13 iunie 1990, in sediul TVR, 15.000 de euro, pentru incalcarea articolului 3 - interzicerea torturii - din Conventie.
     Potrivit deciziei CEDO din 17 septembrie, "toate dovezile din acest caz indica existenta elementelor constitutile ale unei crime impotriva umanitatii, comise de oficiali ai statului roman, inclusiv membri ai Guvernului si militari cu grade importante".
     CEDO arata: "Este in sarcina statului respectiv sa isi indeplineasca obligatia internationala si sa ii aduca in fata justitiei pe cei responsabili pentu atacul extins si sistematic asupra populatiei romane civile, in special pe cei care au comis aceste crime in exercitiul autoritatii lor
     civile sau militare. Mai mult, pentru a implementa in intregime decizia Marii Camere, statul ar trebui si sa stabileasca un mecanism oficial eficient de compensatii pentru cei care au cazut victime violarilor drepturilor omului si familiile lor in timpul perioadei de tranzitie, dat fiind numarul mare de cazuri in curs de solutionare la curte si a numarului considerabil al altor victime ale acelorasi evenimente".
     Curtea mai aprecia ca "timpul nu exonereaza nici statul roman, nici pe faptasii individuali de raspundere".

 

 link: Dupa Ion Iliescu urmeaza la rand si Monica Macovei

 link: DOSARUL MINERIADEI - REACȚII

 link: MARIAN MUNTEANU: "Trebuie sa aflam adevarul despre operatiunea din 1990, condusa de guvernul Romaniei"

 link: Congresul PSD a condamnat comunismul si violentele de la Mineriada din 1990
 
Publicat de : ---
Data publicării: 22 Oct 2015 - 05:44
 

Link știre