Liderul ?aranist a fost intemni?at in timpul regimului autoritar al Regelui Carol al II-lea, in timpul dictaturii conduse de generalul Ion Antonescu, dar ?i in timpul comunismului

.

Una dintre cele mai fascinante personalita?i din istoria recenta a Romaniei este marele patriot Ilie Lazar. El a fost eliberatorul Cernau?iului ocupat de ucraineni in zilele tulburi de la finalul Primului Razboi Mondial, confidentul lui Iuliu Maniu, dar ?i liderul organiza?iei muncitore?ti a PN?. Cu un caracter puternic, cu convingeri democratice profunde care l-au determinat sa se opuna deopotriva extremei drepte ?i extremei stangi, Ilie Lazar a platit cu ani grei de inchisoare refuzul de a abdica de la principiile sale.

Exponent al micii nobilimi maramure?ene

Ilie Lazar este descendentul unora dintre cele mai prestigioase familii din mica nobilime maramure?eana, care au primit diplome nobiliare de la regii angevini ai Ungariei. Pe linie paterna, el descindea din familia Lazar de Purcare?, iar pe linie materna din familia Iva?cu din Ap?a de Jos. Bunicul sau, Vasile Lazar, a fost protopop greco-catolic al Sighetului ?i, de asemenea, pe langa licen?a in Teologie, el avea ?i o licen?a in Drept. Ilie Lazar a studiat la ?coala primara din Sighet, apoi la Liceul Piarist din capital Maramure?ului istoric. In cele din urma, s-a transferat la Liceul din Lugoj, iar apoi a terminat Facultatea de Drept din Cluj, unde a ob?inut licen?a ?i doctoratul. A facut, de asemenea, studii de economie la Viena. Nascut pe 12 decembrie 1895, in perioada Primului Razboi Mondial ajunsese la varsta recrutarii. Ilie Lazar a fost incorporat in armata austro-ungara, unde a primit rangul de ofi?er ?i, treptat, a ajuns la comanda unei companii in care, cu excep?ia a doua persoane, erau inrola?i doar romani. Caracterul sau darz l-a adus in conflict cu ofi?erii maghiari din armata imperiala ?i, dupa o alterca?ie cu unul dintre ei, a fost condamnat la trei luni de inchisoare, care urmau sa fie executate dupa terminarea razboiului. In acea epoca, Petru Groza, cel care avea sa devina prim-ministru al Romaniei cu sprijinul bol?evicilor, era ordonan?a sa. Ilie Lazar l-a protejat pe Petru Groza cat a putut, insa bunatatea i-a fost rasplatita cu tradare. Intrarea Romaniei in razboi impotriva Austro-Ungariei i-a provocat o criza de con?tiin?a. In cele din urma, dupa discu?ii indelungate cu solda?ii pe care ii conducea, Ilie Lazar a decis sa dezerteze din armata imperiala austro-ungara ?i sa se inroleze in Armata Regala Romana. Drept urmare, a trecut, in 1918, linia frontului impreuna cu intreaga sa companie. Planul sau era sa ajunga in Basarabia, insa, in apropiere de Cernau?i, a ajuns la el vestea ca un deta?ament format din 700 de solda?i ucraineni ocupase acest ora?. Ucrainenii incepusera sa jefuiasca Cernau?iul ?i incercau sa ii aresteze pe frunta?ii romanilor. Cel mai cautat era Iancu Flondor, care se ascundea in cladirea Mitropoliei ortodoxe. Ilie Lazar a decis ca solda?ii sai sa plece la Cernau?i, de?i erau de patru ori mai pu?ini decat ucrainenii. Ilie Lazar i-a cerut profesorului Sextil Pu?cariu sa il puna in legatura cu ofi?erii romani care se aflau in Cernau?i, care au primit misiunea sa comande grupele formate din solda?ii ardeleni ai lui Ilie Lazar ?i care nu cuno?teau ora?ul. Intamplarea este relatata pe blogul istoricului Cristian Negrea. Vestea intrarii in ora? a osta?ilor romani care purtau inca uniformele austro-ungare i-a pus pe fuga pe ucraineni. Ilie Lazar, impreuna cu baronul Iancu Flondor, au mers la Primarie, iar ofi?erul ardelean a pus el insu?i primul steag romanesc pe cladirea municipalita?ii din capitala Bucovinei de Nord. Apoi, Ilie Lazar ?i Iancu Flondor s-au deplasat 50 de kilometri spre sud, unde s-au intalnit cu generalul roman Zadik, caruia i-au cerut sa grabeasca inaintarea spre Cernau?i, deoarece exista riscul intoarcerii ucrainenilor. Ilie Lazar, dupa acest episod, s-a intors in Transilvania, unde a organizat administra?ia romaneasca din comitatul Maramure?. A participat apoi ca deputat la Marea Adunare Na?ionala de la Alba Iulia, care a decis Unirea Transilvaniei cu Romania. Intors acasa, el a ajuns in contact cu comandan?ii Armatei Regale Romane care se indreptau spre Sighetul ocupat de ucraineni. Ilie Lazar a organizat inaintarea armatei spre ora?. Mun?ii inzapezi?i au fost traversa?i cu ajutorul a 60 de perechi de boi rechizi?iona?i de Ilie Lazar ?i care au fost inhama?i la tunuri. Astfel, Ilie Lazar a ajuns sa fie conducatorul trupelor care au dezrobit ?i capitala Maramure?ului istoric. Apoi, a fost trimis sa organizeze administra?ia romaneasca in Satu Mare, unde a preluat func?ia de secretar al jude?ului.

\'Garda de corp\' a lui Iuliu Maniu

Dupa razboi, Ilie Lazar a demonstrat ca are ?i calita?i de jurist, nu doar de comandant militar. In anul 1923, s-a mutat in Bucure?ti, unde a inceput sa practice avocatura. Rela?iile sale bune cu Iuliu Maniu s-au strans ?i mai mult. Ilie Lazar, cu fizicul sau impunator, a ajuns sa il inso?easca peste tot pe liderul romanilor ardeleni. Rafinatul intelectual ?i avocatul eminent Ilie Lazar a ac?ionat in multe situa?ii ca o veritabila garda de corp a lui Iuliu Maniu. Cu un talent oratoric remarcabil, Ilie Lazar a devenit ?eful organiza?iei de muncitori a PN?, partidul format in 1926 prin fuziunea dintre PNR, condus de Iuliu Maniu, cu P?, condus de Ion Mihalache. In anul 1928, el avea sa fie ales pentru prima data deputat de Maramure?, apoi a fost reales de mai multe ori. Organiza?ia de muncitori a PN? devenise cea mai influenta organiza?ie politica adresata acestei categorii sociale, a carei inregimentare politica era vizata deopotriva de partidele de extrema dreapta ?i de extrema stanga. Acest lucru a facut din Ilie Lazar unul dintre principalii du?mani ai legionarilor ?i ai comuni?tilor. De asemenea, pe fondul tensionarii rela?iilor dintre conducerea PN? ?i Regele Carol al II-lea, dupa instaurarea regimului de autoritate regala, Ilie Lazar a fost trimis in lagarul de deten?ie de la Turnu. Eliberat imediat dupa abdicarea Regelui Carol al II-lea, Ilie Lazar intrat in coliziune cu exponen?ii extremei drepte, astfel ca a fost trimis din nou dupa gratii, la Targu-Jiu. Eliberat dupa trei luni, el a redactat un document in care denun?a condi?iile inumane de deten?ie, apoi l-a trimis dictatorului Ion Antonescu. Ilie Lazar i-a ramas fidel pana la capat mentorului sau, Iuliu Maniu, iar pentru ca, efectiv, reu?ea sa ii fascineze pe muncitori ?i, astfel, distrugea toate eforturile propagandi?tilor comuni?ti de a-i atrage pe ace?tia de partea lor, in 1946, inainte de alegeri, Ilie Lazar a fost arestat de comuni?ti. Imensa sa popularitate a fost dovedita de faptul ca locul sau de deputat a fost atribuit so?iei sale, Maria Lazar. Dupa alegerile fraudate masiv, Ilie Lazar a fost eliberat, insa doar pentru scurt timp. In 1947, el a fost din nou arestat, cu ocazia inscenarii de la Tamadau. Alaturi de el au ajuns dupa gratii to?i liderii PN?, inclusiv Iuliu Maniu ?i Ion Mihalache.

Un om de neinfrant

Ilie Lazar a fost judecat intr-o mascarada de proces, iar la 12 noiembrie 1947 el a fost condamnat la 12 ani de inchisoare, 5 ani de degradare civica, plata a 50.000 de lei cheltuieli de judecata ?i confiscarea intregii sale averi. Mai intai, Ilie Lazar a fost inchis in Penitenciarul din Gala?i, apoi, din 1951, impreuna cu Iuliu Maniu ?i cu episcopii greco-catolici, a fost transferat la Sighet. Temnicerii au refuzat sa le spuna unde se afla, dar Ilie Lazar ?i-a dat seama dupa ce a auzit sunetele clopotelor donate unei biserici de catre familia sa. A ramas la Sighet, ora?ul pe care il eliberase cu 34 de ani inainte, pana in 1955, cand a fost transferat la Ramnicu Sarat. Aici, el s-a dovedit din nou un om de neinfrant. Rapoartele temnicerilor sai arata ca Ilie Lazar ii amenin?a ?i ii insulta, iar drept urmare avea parte de cele mai grele pedepse. Ar fi trebuit sa fie eliberat in 1959, dar din cauza atitudinii sale a fost transferat in lagarele de de?inu?i politici din sud-estul Romaniei. A trecut inclusiv prin lagarul de la Periprava. A fost eliberat abia pe 9 iulie 1964 ?i s-a stabilit la Cluj, intr-un modest apartament de bloc din cartierul Grigorescu. Nepotul sau de fiica, Ionu? Gherasim, este in prezent directorul Funda?iei Corneliu Coposu ?i a fost ?eful de cabinet al lui Corneliu Coposu in perioada 1989-1995. El i?i aminte?te cat de iubit era bunicul sau in satul sau natal, Giule?ti. \'Prima mea amintire, cea mai de suflet, este din 1972, cand eram foarte mic, un copil cu bucle aurii. Bunicul meu a mers in Giule?ti, dupa foarte mult vreme, ?i ne-a luat cu el. S-a adunat tot satul ca sa il vada. Ilie Lazar era considerat un al doilea Pintea Viteazul. Mama mea, impreuna cu matu?a mea ?i cu mine, am plecat sa ne plimbam pe o alta uli?a. La un moment dat, au aparut trei batrani cu barbi ?i cu toiege. Au intrebat: \'Al cui e coconul?\'. Cand mama mea le-a spus ca sunt nepotul lui Ilie Lazar, to?i trei s-au a?ezat in genunchi ?i mi-au sarutat mana\', i?i aminte?te Ionu? Gherasim.

Despre Ilie Lazar, marele compozitor Harry Maiorovici poveste?te in memoriile sale ca acesta mergea zilnic cu suferta?ul sa i?i cumpere de mancare de la Taietura Turcului. Pe cand se intorcea acasa, prin 1974, doi domni bine imbraca?i i-au spus ca il cauta pe Ilie Lazar, din partea rabinului Moses Rosen. Ace?tia i-au spus ca statul Israel a decis sa ii acorde o pensie lunara de 400 de lei pentru ca a salvat 30 de evrei de la pogromul de la Sighet. Ilie Lazar, eliberatorul Cernau?iului, nu avea pensie de la statul roman…

Ionu? Gherasim i?i mai aminte?te ca \'in 1975, de Sfantul Ilie, bunicul meu ii avea ca invita?i pe cei din familiile Boila, Langa, Marcu. La un moment dat a sunat cineva la u?a. A deschis tatal meu. Doi tipi de la Securitate i-au spus ca vor sa stea de vorba cu tovara?ul Ilie Lazar ?i i-au cerut sa ii inso?easca. Bunicul meu ?i-a luat strai?a ?i i-a inso?it suduind. A revenit la 4 diminea?a. A doua zi a sunat, din nou, cineva la u?a. Tot tatal meu a deschis, iar acea persoana a cerut sa stea de vorba cu domnul Lazar. Era ?oferul de pe Volga care l-a dus la sediul Securita?ii ?i l-a felicitat pentru ca nimeni nu i-a porcait pe securi?ti la fel ca el\', i?i aminte?te Ionu? Gherasim.

Oferte incredibile la produse resigilate comenteaza /* (c)

---

Publicat de : ---
Data publicării: 12 Noi 2015 - 04:33