"Legea spaniola privind darea in plata e proasta"

     In asteptarea promulgarii Legii darii in plata a imobilelor, controversele dintre partile implicate (respectiv sistemul bancar, initiatorii proiectului, clienti si BNR) continua sa fie aprinse

.
     Unul dintre punctele aduse frecvent in discutie este reprezentat de legea similara din Spania.
     Dupa ce, initial, legea spaniola care priveste darea in plata a imobilelor aduse garantie intr-un contract de credit in vederea iertarii totale de datorie a fost adusa ca exemplu pozitiv atat de catre parlamentarii nostri (care au afirmat ca in alte tari precum Spania functioneaza o astfel de lege), cat si de mediul bancar (argumentand ca, in Spania, legea impune anumite criterii de selectie a beneficiarilor), acum, reglementarile spaniole nu mai sunt privite cu ochi buni de niciuna dintre cele doua parti.
     Si unii, si ceilalti sunt de acord ca de legea spaniola au beneficiat foarte putini debitori, insa fiecare vine cu argumente diferite.
     Avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre initiatorii legii de la noi, evidentiaza faptul ca, in Spania, doar 12.000 de persoane au beneficiat de reglementarile din domeniu, alti 700.000 de debitori fiind executati de banca, in ultimii doi ani.
     Domnul Piperea a mai spus: "Se vorbeste despre criteriile din legea spaniola, care exista din 2012, dar care a fost modificata ulterior, avand un plafon valoric de 150.000 de euro.
     Toata lumea critica aceasta lege. Daca ne referim la acel plafon de 150.000 de euro, suma este una progresiva, pentru ca aceasta va fi mai mare peste cateva luni, dupa aplicarea dobanzilor si penalitatilor, iar dupa alte cateva luni va creste si mai mult. In aceste conditii, sunt doua variante posibile - ori debitorul renunta, ori se imprumuta pe cai ocolite, ca sa reduca din datorie si sa se incadreze in plafonul impus.
     In Spania, s-a creat acest fenomen de imprumut din afara sistemului bancar. Astfel, se ia bancilor din «felia» care li se cuvine, plafonul fiind gresit si crescand progresiv in func¬tie de sumele pe care le are de dat in plata debitorul. De aceea nu am pus plafon. Nu am facut legea noastra dupa cea din Spania ca sa nu creeze problemele de acolo.
     Specialistii de la London Economics au apreciat ca modul in care a fost realizata aceasta lege spaniola este foarte restrictiv. La inceputul lui octombrie, a fost data o rezolutie care sa revizuiasca legea din Spania astfel incat sa fie aplicabila pe o scara cat mai larga".
     Nici reprezentantii Bancii Nationale a Romaniei (BNR) nu sunt de acord cu legea darii in plata care func¬tioneaza pe piata spaniola.
     Nicolae Cinteza, directorul directiei Supraveghere din cadrul BNR, subliniaza ca reglementarile din Spania sunt criticate de Parlamentul European.
     Domnia sa ne-a spus: "Parlamentarii scot in fata legea din Spania, insa aceea este ea insasi condamnata de Parlamentul European, care critica Spania ca nu a aprobat o lege sociala. Sunt 200.000 de familii, in Spania, pe care bancile le-au dat afara din casa. Legea spaniola este optionala, insa bancile spaniole au aderat la ea si au executat mai multi debitori, trecand direct la evacuare si neindeplinind, astfel, asa cum ar fi trebuit, criteriile impuse de Guvernul spaniol.
     Autoritatile din Spania au completat acum Codul de bune practici, dar Parlamentul nostru nu a dorit sa preia nimic din propunerile bancilor. Trebuie sa constientizam ca neperformanta la creditele mai mici de 150.000 de euro se cifreaza la 1,4%, in timp ce creditele neperformante aferente imprumuturilor mai mari de 150.000 de euro este de 40%".
     Domnul Cinteza ne-a mai spus ca cei care au luat credite foarte mari aveau din plin cu ce acoperi respectivele imprumuturi, dividendele pe care le incasau pe un an "acoperind trei astfel de imprumuturi, nu doar unul singur".
     Bancherii se tem nu de cazurile in care oamenii s-au imprumutat ca sa-si cumpere o locuinta si care au nevoie de ajutor pentru ca nu-si mai pot achita ratele, ci de cei care au contractat, in mod speculativ, credite cu o valoare foarte mare, de milioane de euro, si care si-au dezvoltat sau cumparat proiecte rezidentiale.
     Ca replica la aceasta afirmatie, avocatul Piperea subliniaza: "Criticii acestei legi s-au plans ca reglementarea nu face distinctie intre saraci si bogati, dar legislatia europeana interzice discriminarea, chiar si de natura economica. In acelasi timp, legea pune o distinctie neta intre persoanele fizice si dezvoltatorii imobiliari, ea mentionand clar ca se aplica in conditiile in care consumatorul este persoana fizica. Or, dezvoltatorii imobiliari nu sunt persoane fizice, ci profesionisti. Situatiile care fac referire la persoanele juridice s-au rezolvat in baza legii insolventei, care acopera aceste cazuri. Deci, pentru dezvoltatorii imobiliari exista o lege speciala".
     Potrivit lui Nicolae Cinteza, mai exista o categorie de debitori vizati de reglementarile de la noi: "Legea nu acopera doar creditele ipotecare si pe cele imobiliare contractate in scopul cumpararii unei locuinte, ci si pe cele de consum, pe care oamenii le-au luat ca sa-si mobileze casele sau sa-si achizitioneze alte bunuri de larg consum, garantand cu o garsoniera sau cu un imobil al unei alte persoane, care are calitatea de co-debitor".
     Legea spaniola privind darea in plata, denumita "Codul bunelor practici pentru restructurarea viabila a creditelor ipotecare aferente locuintei principale" prevede aplicarea acestei masuri ca solutie ultima pentru debitori, dupa ce acestia epuizeaza celelalte facilitati de rambursare a creditului, cum ar fi restructurarea lui.
     Dupa modificarea legii, bancile spaniole nu au mai avut de ales daca sa aplice sau nu aceste reglementari, legea devenind obligatorie daca dupa un an de la restructurarea datoriei debitorul continua sa aiba dificultati in achitarea ratelor la banca.
     Printre altele, clientii trebuie sa indeplineasca anumite criterii si pot ramane in locuinta timp de maxim doi ani dupa darea in plata, achitand institutiei financiare o chirie de 3% din valoarea datoriei.
     Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene, intr-o rezolutie, sa imbunatateasca legislatia privind protectia consumatorilor prin includerea darii in plata in toate statele membre, in baza celor mai bune practici in domeniu.
     Un raport al Human Rights Watch a criticat legislatia din Spania, aratand ca prevede conditii destul de stricte, care au condus la respingerea unui numar mare de solicitari de dare in plata.
     Banca Centrala Europeana spune ca executarea silita prin vanzarea locuintei ar trebui sa fie o solutie de ultima instanta.
     La noi, Legea darii in plata a fost aprobata in urma cu peste o saptamana in plenul Camerei Deputatilor - for decizional -, cu doar un vot impotriva si o abtinere.
     Initiativa a creat un adevarat razboi intre sistemul bancar si initiatorii ei.   
Publicat de : ---
Data publicării: 04 Dec 2015 - 05:14
 

Link știre