ANALIZA - Iohannis, la un an de mandat: Promisiunile respectate, restantele si crizele majore [1]

Klaus Iohannis a depus juramantul in fata Parlamentului in 21 decembrie 2014

.

Presedintele anunta atunci ca vrea un "alt fel" de a face politica, cu mai putine scandaluri, mai putine vorbe si mai multe promisiuni respectate. Bilantul sau la finalul primului an de mandat s-a referit insa mai putin la obiectivele finalizate si mai mult la lucrurile care trebuie facute pe viitor, amintind de discursul rostit in fata Parlamentului la depunerea juramantului, atunci cand anunta angajamente clare pentru anul care urma.

"Se vorbeste foarte mult in aceste zile despre asteptari. Despre sperantele pe care romanii si le pun in viitor, despre semnalul dat de votul din 16 noiembrie. (...) Le spun romanilor clar: asteptarile mari pot duce la rezultate mari. Si vor duce. Pentru ca asteptari mari inseamna mai multa responsabilitate, mai mult efort, mai multa seriozitate si mai multa munca. Din partea tuturor. Iar eu voi fi primul. Momentul in care clasa politica incepe sa se ridice la inaltimea asteptarilor nu poate intarzia mult", spunea presedintele, in primul sau discurs rostit in fata Parlamentului, pe 21 decembrie 2014.

 

Promisiunile indeplinite si restantele

Primul angajament facut in fata romanilor a fost "reconstructia institutiilor politice". Iohannis sustinea ca anul 2015 trebuie sa fie dedicat reformarii acestora, enumerand printre obiective revizuirea Constitutiei, schimbarea legislatiei partidelor, inclusiv in privinta finantarii lor si a campaniilor electorale, precum si schimbarea legislatiei electorale - atat in privinta alegerii autoritatilor locale, cat si a reducerii numarului de parlamentari. Klaus Iohannis sustinea atunci si nevoia introducerii votului prin corespondenta si a votului electronic.

In ceea ce priveste Constituatia, in acest an nu a fost facut niciun pas.

Doua obiective realizate ale presedintelui au fost, insa, modificarea legilor electorale si a legilor privind functionarea partidelor politice.

Astfel, la mijlocul lunii mai, la 6 luni de la preluarea mandatului, Iohannis a promulgat legea privind finantarea partidelor si campaniilor electorale, dupa adoptarea ei de catre Parlament. Potrivit noii legi, campaniile electorale vor fi decontate de la buget de competitorii care au trecut de pragul de 3% si vor fi permise si imprumuturile de la persoane fizice si juridice, insa in conditii de rambursare clar reglementate.

Tot in mai a fost adoptata si noua lege a partidelor politice, care stabileste posibilitatea infiintarii unui partid cu trei membri fondatori si elimina criteriul teritorial, precum si noua lege a alegerilor locale, care stabileste alegerea primarului intr-un singur tur de scrutin.

"Aceste trei legi au fost promulgate. Nu sunt legi perfecte. Stiu foarte bine ca au existat discutii in spatiul public legate de modul cum ar trebui sa sune in final legea. Una peste alta, fiecare in parte reprezinta, dupa parerea mea, un progres intr-o directie buna. Toate trei legile au fost promulgate, fiindca le consider un castig in aceasta etapa", afirma, in luna mai, Klaus Iohannis, dupa promulgarea pachetului legilor electorale.

A urmat, in luna iulie, si promulgarea noii legi a alegerilor parlamentare, care prevede reintroducerea votului pe liste, precum si un numar mai mic de parlamentari, prin schimbarea normelor de reprezentare. Numarul parlamentarilor va ajunge astfel, dupa alegerile din 2016, la 466: 308 deputati, 134 de senatori, 18 parlamentari ai minoritatilor nationale si 6 parlamentari ai diasporei.

Un obiectiv mai greu de atins a fost cel al legii votului prin corespondenta. Aceasta a fost o solicitare a presedintelui inca de la castigarea alegerilor parlamentare, insa discutiile au trenat in Parlament, fiind marcate de dispute intre principalele forte politice. Comisia care elabora acest proiect a fost inactiva o perioada, dupa demisia presedintelui liberal Mihai Voicu. Llegea a fost, in cele din urma, adoptata de catre Parlament, insa intarziata in urma unei contestatii a UDMR la Curtea Constitutionala.

Votul prin corespondenta a fost un subiect ridicat de Iohannis in majoritatea discursurilor sale publice adresate Parlamentului, dar si in discutiile cu reprezentantii romanilor din afara granitelor. Desi termenul de adoptare ar fi trebuit sa fie sfarsitul primei sesiuni parlamentare, legea a fost promulgata abia in luna noiembrie. Legea va fi aplicata in 2016, doar la alegerile parlamentare, neputand fi folosita si in cazul alegerilor locale, insa vor urma discutii cu privire la introducerea acestor prevederi si la alegerile prezidentiale din 2019.

Un alt capitol de reforme la care Klaus Iohannis s-a referit imediat dupa preluarea mandatului de presedinte a fost acela al marilor sisteme publice, insa aici presedintelui nu a stabilit un termen clar, anuntand doar inceperea unor demersuri.

"Cu totii spunem de ani de zile: educatia este o prioritate. Vrem reforma sistemului sanitar. Vrem un sistem de pensii care sa asigure o viata decenta. Desi toti afirmam ca ni le dorim, totusi, de ce nu le avem? (...) Cum construim un sistem de educatie performant si competitiv? Cum arata un sistem de sanatate corect si eficient? Cum facem ca Romania sa poata plati pensii decente pe termen lung? Cum raspundem la problema demografica? Cu aceste teme va trebui sa ne asezam la masa dialogului si in jurul lor sa construim consens", spunea presedintele, in discursul sau din 21 decembrie 2014.

Iohannis anunta atunci ca va chema partidele la consultari pe teme precum obiectivele de tara pe domenii precum sanatatea si educatia, modalitati de lucru si de dialog permanent intre institutii, precum si un calendar cu etape si actiuni, "pentru a trece de la vorbe la fapte".

Din acel moment, sanatatea si educatia au fost probleme ridicate de presedinte in mai multe randuri, fiind organizate dezbateri - multe chiar la Palatul Cotroceni - pe aceste teme, insa pasi concreti nu au fost facuti. Spre finalul primului an de mandat, intr-un discurs rostit in fata Parlamentului, Klaus Iohannis anunta ca educatia trebuie sa devina noul "proiect de tara" al Romaniei.

"Anul 2016 va fi dedicat unei dezbateri asezate si consistente pe tema educatiei, din care sa rezultate o viziune de ansamblu si directiile majore pentru viitorul sistemului de invatamant din Romania. Cred ca Romania educata trebuie sa devina un nou proiect de tara pe care sa-l asumam si sa-l ducem la bun sfarsit", a afirmat presedintele,

Un alt angajament facut de Klaus Iohannis a fost cel privind majorarea bugetului Apararii pana la 2% din PIB in cel mai scurt timp, de preferat chiar pana in 2017. "Va propun dumneavoastra, tuturor partidelor parlamentare, sa avem un consens pe aceasta tema", le-a spus Iohannis parlamentarilor, anuntand ca va prezenta noua Strategie Nationala de Aparare in care va exista si acest angajament privind Apararea.

La mijlocul lunii ianuarie 2015, a fost semnat, la Palatul Cotroceni, Pactul pentru Aparare, intre liderii partidelor parlamentare, care prevedea si cresterea alocarii bugetare pentru Aparare la 2% din PIB pana in anul 2017. Pactul pentru Aparare este, insa, doar un document politic, care nu angajeaza Guvernul in niciun fel. Cu toate acestea, un prim pas a fost deja facut, prin Legea bugetului de stat, unde se estimeaza pentru anul 2016 alocari totale pentru Aparare de aproximativ 1,7% din PIB. In 2015, Apararea a avut la dispozitie un buget de aproximativ 1,4% din PIB, trendul fiind stationar in ultimii ani. In 2010, de exemplu, Romania aloca tot 1,4% din PIB pentru Aparare, insa era mentionata intr-un raport NATO ca fiind tara cu cea mai mare pondere a acestor bani directionati catre cheltuieli de personal.

O alta tema importanta, pe care presedintele a subliniat-o in cursul anului 2015 a fost reformarea partidelor politice. Aceste discutii au aparut si ca urmare a declaratiilor liderilor partidelor dupa alegerile prezidentiale si dupa protestele romanilor din acea perioada - in special a celor din afara granitelor -, care spuneau ca au inteles "vocea" romanilor si dorinta acestora de schimbare. Primii pasi concreti ceruti au fost in privinta abordarilor fata de cererile justitiei cu privire la urmarirea penala a ministrilor si fostilor ministri, precum si la solicitarile de retinere si arestare preventiva a senatorilor si deputatilor.

 

Relatia cu Parlamentul

Chiar in luna ianuarie, presedintele a chemat partidele la consultari, tema justitiei fiind pe agenda discutiilor, inclusiv problema imunitatii alesilor.

"Toate partidele si-au exprimat disponibilitatea de a sustine simplificarea procedurilor pentru cererile de incuviintare a retinerii, arestarii sau perchezitiei parlamentarilor pentru a permite justitiei sa-si faca treaba. Exista, asadar, toate premisele pentru ca o solutie legislativa in acest sens sa fie adoptata in scurt timp", sustinea Iohannis.

Cu toate acestea, nu a fost luata nicio masura, iar pe parcursul anului mai multi parlamentari si ministri au fost salvati prin votul colegilor de demersurile justitiei in cazul lor. Printre acestia, Victor Ponta, Elena Udrea, Dan Sova, Varujan Vosganian si, cel mai recent, Catalin Teodorescu.

Klaus Iohannis a fost critic la adresa Parlamentului dupa aceste voturi.

"Votul senatorilor arata ca nu s-a inteles inca pe deplin necesitatea schimbarii pentru care am pledat atat la consultarile cu partidele politice parlamentare, cat si in recentul discurs tinut in plenul Parlamentului. In fata justitiei, nu exista decat o singura masura: respectul fata de lege, indiferent de persoana sau functie", afirma Iohannis, in luna februarie, dupa votul prin care Varujan Vosganian a scapat de urmarirea penala.

O reactie mai dura a avut presedintele in luna iunie, cand parlamentarii s-au opus urmaririi penale a lui Victor Ponta.

"Este o zi trista pentru democratia din Romania. O zi trista pentru milioanele de cetateni care cred in valorile democratice, care-si doresc o politica facuta cu responsabilitate, cu integritate si cu onoare. Sa distrugi institutii si principii pentru a salva cariera unei persoane este din punctul meu de vedere inacceptabil intr-o democratie", spunea Iohannis.

Parlamentul a fost criticat de presedintele Iohannis si din cauza legilor pe care le-a adoptat. In ultimul sau discurs din Parlament, cu ocazia implinirii unui an de mandat, seful statului relua tema neclaritatii legilor si cerea mai multa responsabilitate din partea Legislativului.

"Legi importante au intrat in atentia publica abia dupa adoptarea lor, odata ajunse la promulgare sau chiar dupa, ceea ce nu serveste nici Parlamentului, nici publicului. (...) In alte situatii am fost nevoit sa sesizez Curtea Constitutionala nu pe fond, ci din cauza lipsei de rigoare, a nerespectarii procedurilor si principiilor constitutionale de legiferare. La inceputul actualei sesiuni parlamentare am vorbit despre asteptarea generala a publicului ca legile in Romania sa fie mai clare, mai bine argumentate si sa nu se schimbe frecvent. Sunt convins ca Parlamentul, ca for legislativ, poate si trebuie sa raspunda acestei asteptari prin mai multa dezbatere si mai multa rigoare", a spus Iohannis.

De altfel, presedintele a folosit frecvent instrumentul reexaminarii in relatia cu Parlamentul, trimitand senatorilor si deputatilor 15 astfel de cereri, pe legi precum Codul fiscal, Codul silvic, Statutul parlamentarilor, Legea privind finantarea campaniilor si a partidelor si, cel mai recent, legea darii in plata.

Pe de alta parte, Iohannis a sesizat Curtea Constitutionala de numai patru ori cu privire la proiecte de lege ajunse la promulgare, facand insa si o sesizare la CCR prin care a cerut judecatorilor sa solutioneze conflictul de natura juridica intre Senat si Inalta Curte de Casatie si Justitie pe tema votului care l-a salvat pe Dan Sova, criticand faptul ca Parlamentul nu si-a pus in acord dispozitiile din regulamente cu hotararile Curtii Constitutionale.

Nu in ultimul rand, in relatia cu Parlamentul, Klaus Iohannis s-a folosit mai des decat predecesorul sau, Traian Basescu, de prerogativa prin care se poate adresa celor doua Camere ale Parlamentului. In afara primului discurs, sustinut pe 21 decembrie 2014, la preluarea mandatului, Iohannis a solicitat de alte patru ori sa vina in fata senatorilor si deputatilor.

Prima alocutiune a avut loc in luna februarie, cand presedintele a cerut ca pana la finalul sesiunii parlamentare sa existe o noua legislatie privind alegerile. A doua oara, Klaus Iohannis s-a adresat Parlamentului in luna iunie, prezentand noua Strategie Nationala de Aparare. Al treilea discurs a fost sustinut in fata parlamentarilor in luna septembrie, cand presedintele a vorbit despre criza refugiatilor, votul prin corespondenta, un cod al incompatibilitatilor si reglementari privind alesii locali.

Ultima oara, Iohannis a venit in fata Legislativului pentru a sustine un discurs in care sa marcheze un an de la preluarea mandatului, trasand cateva obiective pentru anul 2016. Cu aceasta ocazie, Iohannis a reluat solicitarile privind reformarea clasei politice, si chiar si a Parlamentului, dupa un an in care seful statului considera ca s-au facut abia primii pasi.

Aceste solicitari ale presedintelui au venit in contextul in care discutiile privind reformarea partidelor si a clasei politice au atins apogeul imediat dupa tragedia de la Colectiv, care a dus si la caderea Guvernului Ponta. De altfel, schimbarea puterii a fost un obiectiv al lui Iohannis inca de la castigarea alegerilor prezidentiale, cand dorea sa lucreze cu un Executiv PNL. Schimbarea Guvernului a venit insa mai tarziu decat ar fi dorit Iohannis, iar noua putere nu a fost cea pe care el o cerea inca din iarna anului 2014.

 

Un an de mandat marcat de dorinta "Guvernului sau"

Una dintre cele mai controversate declaratii ale presedintelui a fost pe tema schimbarii Guvernului Ponta, la o luna de la preluarea mandatului. "Da, eu imi doresc un Guvern PNL. Nu fac niciun secret din asta. (...) Un Guvern cu care ma simt confortabil, cu care, daca merge la Bruxeles, sa spun: Domnule presedinte, Guvernul meu si cu mine...", afirmat, in ianuarie, Klaus Iohannis.

Aceasta declaratie a presedintelui a fost reluata si de adversarii sai politici, in principal Victor Ponta, care au atacat si explicat anumite decizii ale lui Iohannis prin prisma dorintei de a avea un "Guvern al sau".

Klaus Iohannis a explicat aceasta expresie abia in noiembrie, la aproape un an de cand a folosit-o prima data. "Imi amintesc si, cu siguranta, ne amintim cu totii ca lumea a comentat in multe feluri aceasta afirmatie pe care am facut-o atunci. Bineinteles ca Guvernul meu nu inseamna un Guvern al meu, al lui Klaus Iohannis, este Guvernul Romaniei, dar prin Guvernul meu am inteles atunci - si inteleg si acum - un Guvern cu care colaborez, cu care cautam impreuna cele mai bune solutii, cele mai bune abordari", a spus presedintele.

Cu toate acestea, o buna parte a primul an de mandat al lui Klaus Iohannis a fost marcat de scandalurile cu Victor Ponta. Dupa primele luni, in care presedintele si premierul de atunci pareau sa aiba o "relatie institutionala corecta", cu intrevederi periodice, in primavara au fost date primele semnale ale conflictului.

Scanteia a fost legea privind Codul silvic, discutata la acel moment in Parlament. Premierul Victor Ponta a afirmat intr-o emisiune televizata ca "lideri din PNL au avut intalniri private si pe baza functiei publice ocupate anterior cu reprezentanti ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformandu-l ulterior pe presedintele Klaus Iohannis”.

Seful statului a reactionat dur: "Luand act de declaratiile premierului de aseara, am rugat organele abilitate sa verifice de ce fel de informatii dispunea premierul, daca ele se confima sau nu. Daca se confima, sa se ia masurile de urgenta care se impun, si daca nu, premierul va raspunde pentru aceste afirmatii. Astfel de afirmatii de insinuare a unui trafic de influenta la nivelul presedintelui nu pot fi clasificate ca simple afirmatii, prin care vrea sa para interesant la televizor. Sunt mult mai grave si vor fi tratate ca atare. Sper ca aceasta scapare sa nu insemne o revenire la logica din campanie, promovata atunci de candidatul Ponta".

Schimburile de replici au inceput sa aminteasca de certurile dintre cei doi din timpul campaniei electorale, din 2014. Subiecte precum implementarea cardului de sanatate sau vizitele externe ale premierului - facute fara consultarea presedintelui - au devenit motive de disputa intre presedinte si premier. In tot acest timp, PNL facea planuri pentru o motiune de cenzura, care insa nu a avut succes in a darama Guvernul Ponta.

Pe 5 iunie s-a deschis insa un nou "front" al razboiului din ce in ce mai evident intre Klaus Iohannis si Victor Ponta. Premierul de atunci a fost chemat la DNA, iesind din sediul institutiei cu o noua calitate: cea de urmarit penal. Lui Victor Ponta i-a fost deschis dosarul "Turceni-Rovinari", in care era cercetat si Dan Sova.

"Am aflat ca primul-ministru Victor Ponta este invinuit de fapte penale. Dupa parerea mea, este o situatie imposibila pentru Romania ca primul ministru sa fie invinuit de fapte penale. Pe de alta parte, cel mai grav lucru pentu Romania acum este o criza politica. Acand in vedere toate acestea, solicit demisia lui Victor Ponta! Am comunicat acest fapt primului ministru acum cateva minute, intr-o discutie pe care am avut-o", a spus Iohannis, pe 5 iunie.

Daca atacurile lui Klaus Iohannis la adresa prim-ministrului se reduceau, in cea mai mare parte, la solicitari de demisie, Victor Ponta devenea din ce in ce mai virulent in discursul sau.

"Domnul Iohannis, asa, cu aroganta domniei sale, de baron, n-a auzit ce am zis si s-a suparat. (...) S-a suparat domnul Iohannis, m-a certat ca stapanul pe serbul lui, pe iobagul lui, m-a certat acolo, dar tot eu am dreptate", spunea Ponta, pe tema scandalului privind reprezentarea Romaniei la Bruxelles, in luna octombrie.

Solicitarile de demisie au continuat sa vina - direct si indirect - de la Klaus Iohannis pe tot parcursul verii, fiind amplificate si de plecarea premierului de atunci in Turcia, pentru o operatie la genunchi. In tot acest timp, Guvernul a fost condus, interimar, de catre vicepremierul de la acea vreme Gabriel Oprea. Revenirea lui Victor Ponta in tara a insemnat un prim pas inspre retragerea acestuia din prima linie a politicii. In cursul verii, Ponta a renuntat la sefia PSD, spunand ca se va dedica actului guvernamental.

Desi declarativ Victor Ponta spunea ca decizia nu are legatura cu dosarul sau, momentul retragerii vine dupa o serie de vizite succesive la DNA in dosarul in care era acuzat de fals in inscrisuri, complicitate la evaziune fiscala si spalare de bani. Astfel, la scurt timp dupa retragerea din fruntea PSD, Victor Ponta este trimis in judecata. Cu cateva luni in urma, Ponta afirma ca va demisiona daca DNA va cere urmarirea sa penala, insa premierul refuza acum sa plece de la Palatul Victoria in ciuda trimiterii in judecata.

In tot acest timp, Ponta a continuat atacurile la adresa lui Iohannis. "Ma intreb daca nu cumva domnia sa a facut presiuni ca sa fiu eu trimis in judecata", a reactionat Victor Ponta, in septembrie, la solicitarile de demisie ale presedintelui.

In schimb, venirea lui Liviu Dragnea la putere in PSD i-a oferit lui Klaus Iohannis prima sansa reala de a-l schimba pe Victor Ponta din fruntea Guvernului. Potrivit unor surse social-democrate, Liviu Dragnea a transmis, atat public, cat si neoficial, catre Palatul Cotroceni mesaje prin care se arata dispus sa discute aceasta posibilitate cu presedintele Klaus Iohannis, insa cu conditia ca PSD sa pastreze functia de prim-ministru. Invitatiile publice la dialog, cat si cele neoficiale, au curs aproximativ o luna, insa nu s-au concretizat. Potrivit unor surse oficiale, motivul a fost legat de seful Cancelariei prezidentiale, Dan Mihalache. Acesta a dorit sa conduca negocierile dintre presedinte si liderul PSD pe tema formarii unui nou Cabinet, dar social-democratii s-au opus si au dorit sa discute direct cu Klaus Iohannis.

Aceste tatonari au fost suspendate in urma tragediei din clubul Colectiv.

 

Colectiv - cum a gestionat Iohannis prima mare criza a mandatului sau

In seara incendiului din clubul Colectiv, din 30 octombrie, in urma caruia au murit, in prima noapte, 27 de tineri, Klaus Iohannis a postat un scurt mesaj pe Facebook, in momentul in care amploarea tragediei nu era inca foarte bine cunoscuta.

"Sunt cutremurat si profund indurerat de tragicul eveniment care s-a produs in aceasta seara in centrul Capitalei. Este un moment foarte trist pentru noi toti, pentru natiunea noastra si pentru mine personal", scria Iohannis, la aproximativ doua ore de la petrecerea tragediei.

O zi mai tarziu, Iohannis a vizitat clubul Colectiv, venind cu o noua reactie, tot pe Facebook. "Sunt revoltat ca o astfel de tragedie de proportii s-a putut intampla. Nu mai putem continua pe principiul «lasa ca merge si asa»", a scris presedintele.

In aceasta perioada, incepeau si miscarile de protest, care au pornit de la un mars al tacerii, la care au participat 8.000 de persoane. Dupa cele trei zile de doliu national decretate de Guvern, in 3 noiembrie a fost programat un amplu protest impotriva primarului Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, considerat vinovat pentru tragedie, mai ales dupa declaratiile acestuia potrivit carora nu are ce sa isi reproseze. Cei aproximativ 25.000 de protestatari au inceput sa scandeze si impotriva Guvernului condus de Victor Ponta.

Ca urmare a acestor proteste, a doua zi dimineata Victor Ponta isi depune mandatul din fruntea Guvernului, anuntul fiind facut de liderul PSD Liviu Dragnea. In zilele si saptamanile care au urmat, au existat numeroase speculatii cu privire la gestul demisiei, surse social-democrate vorbind despre interventia lui Liviu Dragnea, care i-a explicat lui Ponta ca actualul Guvern nu mai poate continua, in timp ce, public, liderii PSD spun ca decizia i-a apartinut in totalitate lui Victor Ponta, care a luat partidul prin surprindere.

De la declansarea tragediei si pana la demisia lui Victor Ponta, Iohannis a lansat cateva mesaje. In declaratii, presedintele a sustinut protestele care aveau loc in tara. In timpul mitingului la care au participat 25.000 de persoane, Iohannis a scris pe Facebook: "Sunt impresionat de manifestarile din aceasta seara. Este o miscare de strada, care vine din dorinta oamenilor de a le fi respectate conditia si demnitatea. Am inteles ca se cere si se asteapta, pe buna dreptate, ca cineva sa-si asume raspunderea politica. Urmatorul pas trebuie sa fie al politicienilor, care nu pot ignora acest sentiment de revolta".

Dupa demisia lui Victor Ponta, Klaus Iohannis a reactionat printr-o declaratie care, la fel ca cea privind Guvernul, facuta la inceputul anului, a starnit controverse.

"A fost nevoie sa moara oameni pentru ca Guvernul sa demisioneze. Romanii initial au rabdat, apoi s-au indignat, iar in final s-au revoltat. Tragedia de la Colectiv a atins cel mai sensibil nerv al natiunii. Zeci de mii romani au protestat in Bucuresti si in alte orase din tara pentru a cere lucruri de bun-simt: demisiile celor vinovati, raspunsuri si clarificari. Eu sunt dispus sa imi asum demersurile care, in final, vor duce la o altfel de politica in Romania, o politica pentru cetateni, previzibila si transparenta. Urmatorul guvern trebuie sa vina urgent cu solutii la problemele care i-au scos pe oameni in strada si sa nu repete greselile de pana acum", a spus presedintele.

Pusi in fata protestelor din strada, politicienii si Klaus Iohannis au cazut de acord, in urma a doua runde de consultari la Palatul Cotroceni, ca urmatorul Guvern nu poate fi unul politic. S-a format astfel primul Cabinet format din oameni fara carnet de partid din istoria post-decembrista a Romaniei. O numire care a ridicat insa foarte multe semne de intrebare a fost cea a lui Vasile Dancu, numit vicepremier si ministru al Dezvoltarii in noul Cabinet. Dancu a fost aproape 10 ani membru PSD, titularul portofoliului Informatiilor Publice in mandatul de prim-ministru al lui Adrian Nastase si lider al asa-numitului "Grup de la Cluj" care cerea reformarea PSD si inlocuirea lui Ion Iliescu cu Mircea Geoana. Dancu ar fi aparut in Guvern ca o garantie pentru PSD, potrivit unor surse sociale-democrate, acesta inclinand balanta in favoarea sustinerii Cabinetului in Parlament, desi atat Vasile Dancu, cat si premierul Dacian Ciolos au afirmat ca cei doi au avut discutii despre dezvoltarea Romaniei cu mult timp in urma, iar alegerea i-a apartinut exclusiv prim-ministrului.

Cabinetul Ciolos a fost criticat si pentru o serie de alte numiri, fiind vorba de oameni fara experienta in administratie. Cel mai mare scandal a fost legat de propunerea pentru Ministerul Justitiei, un minister cu miza mare. Prima propunere a fost Cristina Guseth, care a fost retrasa de Ciolos in miez de noapte, in urma prestatiei slabe din Comisiile parlamentare. Au urmat cateva ore in care Ciolos a cautat un inlocuitor, fiind luat in calcul fostul sef al Institutului National de Magistratura, Mihai Selegean. Acesta a fost chemat in Parlament la o discutie cu Dacian Ciolos, insa, intre timp, prim-ministrul s-a razgandit si a propus-o pe Raluca Pruna la acest minister, experta in Justitie la Comisia Europeana. Si la Ministerul Sanatatii Dacian Ciolos a avut probleme cu propunerea sa initiala - Andrei Baciu. Acesta a fost retras dupa ce in spatiul public au aparut imagini cu acesta in lenjerie intima, ca model.

 

In fata unui nou Guvern

Presedintele Klaus Iohannis l-a desemnat prim-ministru pe Dacian Ciolos in data de 10 noiembrie, la o saptamana dupa demisia lui Victor Ponta. "Dupa parerea mea, in aceasta etapa, pentru a rezolva problema guvernarii, este nevoie de un prim-ministru independent sau tehnocrat, o persoana curata, care sa nu fi fost implicata in scandaluri, o persoana integra. Este nevoie sa fie promovati ministri performanti, este nevoie de partide fara corupti, este nevoie ca partidele sa faca curatenie in interior si sa nu promoveze persoane suspectate de coruptie”, a declarat seful statului, dupa anuntul de la Palatul Cotroceni.

Alegerea facuta de presedinte venea dupa doua runde de consultari cu partidele, in care singura formatiune care a avansat un nume a fost PSD. Social-democratii l-ar fi vrut pe viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, fost ministru in Guvernul Ponta, considerand ca se potriveste profilului prezentat de presedinte.

Cu toate acestea, chiar si PSD l-a sustinut pe Dacian Ciolos la votul de investitura, singura formatiune care s-a impotrivit fiind cea condusa de Calin Popescu Tariceanu, ALDE. Este astfel instalat un Guvern compus exclusiv din ministri fara apartenenta politica, cu un vot covarsitor: 389 "pentru" si 115 "impotriva".

"Nu e usor - politicienii mai devreme sau mai tarziu va vor spune ca, de fapt, nu ii reprezentati. Este o eroare, o eroare fundamentala. Acest guvern Dacian Ciolos are absolut toata legitimitatea, a primit-o prin votul de investitura in Parlament. Puteti sa mergeti drepti inainte”, le-a spus Iohannis membrilor Cabinetului Ciolos, dupa ce acestia au depus juramantul la Palatul Cotroceni.

Inca de la inceput, in actiunile presedintelui a putut fi observata diferenta in relatia cu Ciolos, fata de cea cu Victor Ponta. Cu toate acestea, Klaus Iohannis a evitat sa faca multe declaratii pe tema relatiei cu Guvernul. "Cred ca este un guvern cu care voi colabora bine", spunea presedintele, imediat dupa votul de investitura. In rest, cei doi oficiali au participat rar la evenimente comune si nu s-au afisat public. Au continuat insa intalnirile saptamanale de la Palatul Cotroceni, intre presedinte si premier, intrerupte in timpul conflictului cu Victor Ponta.

Pe de alta parte, exista un instrument pe care Klaus Iohannis nu l-a folosit niciodata in relatia cu Guvernul: participarea la sedintele Cabinetului. Potrivit Constitutiei, Iohannis poate veni la oricare sedinta de Guvern, pe care o va conduce. Traian Basescu aparea anual la cel putin o astfel de sedinta a Executivului, insa in primul an de mandat Klaus Iohannis nu a facut acest gest.

Un alt eveniment, Consiliul European din 17-18 decembrie, a marcat schimbarea de atitudine dintre Palate. In luna septembrie, cand Ponta era inca premier, intre el si presedinte a izbucnit un scandal pe tema reprezentarii Romaniei la Consiliul European. Iohannis anunta atunci ca niciodata nu il va trimite pe Victor Ponta la o astfel de reuniune. "Prim-ministrul nu participa si nu va participa. Acest prim-ministru nu va participa niciodata la Consiliul European", spunea Iohannis. Replica premierului a fost dura, Ponta spunand ca Iohannis il trateaza ca pe un "iobag" concluzionind: "Sper ca, uite, n-o sa mai fiu eu prim-ministru, (...) sper sa-l lase pe primul-ministru la Consiliul European, ca asa e logic", afirma Ponta. Klaus Iohannis a facut acest lucru cu prima ocazie. La Consiliul European din decembrie, Administratia Prezidentiala a anuntat ca Romania va fi reprezentata de Dacian Ciolos. Delegarea lui Dacian Ciolos vine in contextul in care Klaus Iohannis si-a asumat un rol activ in politica externa.

 

Vizite oficiale in 13 tari europene in primul an de mandat. O saptamana a stat in SUA

In discursul sutinut in Parlament cu ocazia implinirii unui an de mandat, Klaus Iohannis a dat explicatii cu privire la abordarea sa asupra politicii externe, considerand ca Romania a fost izolata in ultimii ani pe acest plan.

"Din diverse motive pe care nu doresc sa le comentez aici, Romania s-a aflat intr-o oarecare izolare in anii anteriori. Am dorit sa schimbam cu totul aceasta stare de fapt in 2015, ceea ce explica si dinamica mai mare din acest an in activitatea de politica externa", a spus presedintele.

Aceasta "dinamica" a fost evidentiata de numarul mare al vizitelor externe: 14 tari, in primul an de mandat, in cursul a mai bine de 20 de vizite.

Ca presedinte al Romaniei, de la preluarea mandatului si pana acum Klaus Iohannis a facut vizite in 13 tari din Europa. Este vorba despre Belgia (sase vizite), Franta (doua vizite), Italia (doua vizite), Polonia (doua vizite), Ucraina, Letonia, Croatia, Serbia, Republica Moldova, Germania, Spania, Slovacia si Austria.

Mai mult, in luna septembrie a petrecut 8 zile in Statele Unite ale Americii, sustinand si un discurs in cadrul Adunarii Generale a ONU, dar avand si o vizita la Casa Alba, unde a fost primit de vicepresedintele Joe Biden.

Iohannis a avut si o replica pentru cei care l-au acuzat ca merge prea des in vizite externe. "Cred ca un stat puternic nu este unul izolat, ci unul care se bucura de respectul si increderea partenerilor, ai carui reprezentanti comunica si discuta permanent cu omologii lor pentru a construi proiecte comune", scria presedintele pe Facebook.

In privinta obiectivelor pe plan extern, Klaus Iohannis anunta ca nu va schimba directia Romaniei. Parteneriatul Strategic cu SUA si intarirea relatiilor cu UE si NATO vor ramane tintele principale ale tarii noastre in politica externa, spunea presedintele. In acest context, insa, Klaus Iohannis s-a confruntat in timpul primului an de mandat si cu prima criza majora pe plan european: criza migratiei, asupra careia Iohannis a fost cu un pas in urma fata de majoritatea liderilor europeni.

Aceasta criza s-a acutizat in momentul in care Comisia Europeana a propus cote obligatorii de repartizare a refugiatilor, care au ajuns deja la numarul de un milion pe teritoriul Europei, potrivit ultimelor date.

Klaus Iohannis anunta in acel moment ca Romania se opune total acestor cote obligatorii. "Exista alte forme prin care tarile care refuza cotele obligatorii isi pot arata solidaritatea. Noi ne-am exprimat de fiecare data pornind de la solidaritate. Romania e solidara cu ceilalti membri din Uniunea Europeana intr-o masura care se va arata pe parcurs si cu imigrantii", spunea presedintele, in luna septembrie.

Romania se alatura astfel grupului putin numeros de tari care respingeau aceste cote, grup care nu a avut castig de cauza in Consiliul JAI. Decizia Comisiei Europene a fost de a impune un numar fix fiecarui stat membru, Romaniei fiindu-i repartizate, intr-o prima faza, 2.475 de imigranti.

In acel moment, Klaus Iohannis a schimbat radical discursul. Dupa ce anunta ca Romania nu poate primi mai mult de 1.785, numar la care singura s-a angajat, presedintele a afirmat ca noua cifra avansata de Comisia Europeana nu reprezinta o problema.

"Numarul de refugiati care ar urma sa vina in Romania in realitate nu este mare. Este vorba de o perioada de 1-2 ani de zile, in care esalonat ar trebui sa-i primim. Problema poate fi gestionata usor si cred ca este bine sa ne aratam solidaritatea cu celelalte state membre", a reactionat presedintele, dupa anuntul final al Comisiei Europene.

O alta problema cu care s-a confruntat seful statului a aparut dupa atacurile teroriste de la Paris. Atunci, presedintele spunea, in contextul discutiilor de la nivelul UE cu privire la mecanismele impotriva fluxului migrator, ca nu trebuie schimbate deciziile deja luate. Acesta a spus ca tragedia din Franta trebuie luata "ca atare", drept un atac terorist, iar Romania nu isi schimba pozitia fata de criza refugiatilor, considerand ca trebuie aplicate deciziile luate deja la nivel european.

In aceeasi zi, insa, de la Comisia Europeana a venit un anunt care il contrazicea pe presedinte. Uniunea Europeana isi va revizui modul de organizare pentru a crea un sistem diferentiat, "pe viteze diferite", in care unele tari vor fi integrate intr-o masura mai mare, iar altele mai putin, anunta atunci Jean-Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene. Iohannis nu a revenit cu completari pe aceasta tema.

 

Comunicare pe Facebook, cu reactii intarziate

Una dintre criticile aduse cel mai des presedintelui a fost lipsa reactiei in cazuri importante sau lipsa comunicarii la Palatul Cotroceni. In cazuri precum demisia lui Victor Ponta din fruntea Guvernului sau anunturile Comisiei Europene cu privire la cotele de imigranti, reactiile presedintelui au venit cu intarziere.

Pe unele subiecte, unde opinia publica astepta reactii, Iohannis nu a avut niciun fel de comunicare, cum a fost la voturi pentru ridicarea imunitatii in Parlament, unde alesi erau salvati de colegi, desi aceasta era o tema principala in declaratiile sale de la inceputul anului. Mai mult, Iohannis nu a reactionat nici la scandaluri care priveau chiar Palatul Cotroceni si Administratia Prezidentiala, cum a fost cazul fotografiei controversate in care seful Cancelariei sale, Dan Mihalache, a fost surprins dormind la o reuniune oficiala.

Klaus Iohannis a fost dur criticat si pentru lipsa de reactie in cazul politistului Bogdan Gigina, care a decedat in timp ce deschidea coloana oficiala a vicepremierului de la acea vreme Gabriel Oprea.

Cu privire la lipsa sa de reactie in astfel de cazuri, Klaus Iohannis a avut un comentariu in ultimul discurs sustinut in fata Parlamentului.

"Stiu ca de-a lungul acestui an unii s-au intrebat de ce nu reactionez la orice subiect, de ce nu intervin in forta la adresa unor oameni politici cu functii in stat, de ce nu raspund la atacuri cu aceeasi moneda. Sper ca onorand promisiunea de a face politica altfel am dat raspuns si acestor intrebari", a spus presedintele.

Anterior, intr-un interviu acordat televiziunii germane ARD, Iohannis a adus si alte lamuriri: "Tacerea mea nu a fost de fapt o tacere adevarata. Eu ma adresez rar publicului pentru obisnuintele romanesti. O data la doua-trei saptamani, ceea ce pentru uzantele europene inseamna des si felul in care ma exprim e diferit de ceea ce erau obisnuiti oamenii de la predecesorul meu (Traian Basescu - n.r.). Poate ca tocmai din comparatia aceasta au unii impresia ca vorbesc mai putin. Dar eu stiu cand trebuie sa-mi exprim ideile".

Interventiile lui Klaus Iohannis de la tribuna Palatului Cotroceni au fost rare, iar ocaziile in care permitea jurnalistilor intrebari si mai rare. O mare parte a comunicarii sefului statului a venit pe Facebook, acolo unde Iohannis a facut majoritatea comentariilor fata de cazul Colectiv (postand chiar si un videoclip cu un mesaj pentru romani), dar si in cazul criticilor aduse Parlamentului. Mai mult, Iohannis s-a folosit de Facebook si pentru a face precizari in urma unor decizii luate de Administratia Prezidentiala, cum ar fi solicitarile de reexaminare asupra unor legi - cel mai recent exemplu fiind legea darii in plata.


Publicat de : ---
Data publicrii: 21 Dec 2015 - 05:11
 

Link tire   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=51486&titlu=ANALIZA___Iohannis__la_un_an_de_mandat__Promisiunile_respectate__restantele_si_crizele_majore