Uriasa frauda electorala din 1946. Cum au fost identificati votantii partidelor istorice prin metoda „prafului de var“ [1]

Dosarul de cadre al oribilului tortionar Petrache Goiciu (aflat in arhiva Administratiei Nationale a Penitenciarelor – AANP, Fond Cadre, G-1628), cel care a torturat si a ucis mii de detinuti politici in inchisorile de la Galati si Gherla, ascunde in el marturii inedite ale modului cum au vanat cozilele de topor bolsevice candidatii la alegerile asa-zis „democratice” din 1946

.

Faptele sunt relatate din unghiul de vedere al tortionarilor, care se lauda cu entuziasm cu privire la modul cum, in fapt, au strivit orice urma de democratie din Romania, simplificand instaurarea guvernarii comuniste.

Povestea unei mascarade cu pretentii democratice

In toamna anului 1946, Guvernul Groza a organizat primele alegeri parlamentare de dupa Al Doilea Razboi Mondial, alegeri pe care Partidul Comunist din Romania (PCR,  devenit in 1948 PMR si apoi din nou PCR) avea sa le castige printr-o uriasa frauda.

In campania electorala, conducerea centrala a partidului comunist a transmis tuturor organizatiilor locale ale PCR sarcina de a-i impiedica pe candidatii partidelor traditionale de a-si prezenta candidatii in cadrul mitingurilor electorale si de a le contracara prin toate mijloacele propaganda politica. Masura a fost dispusa inclusiv impotriva aliatilor la guvernare, respectiv a candidatilor nemembri PCR din Blocul Partidelor Democrate (din care faceau parte factiuni fidele comunistilor din mai toate partidele.

Istoricul Dinu C. Giurescu explica magistral contextul in care se intamplau evenimentele, in cartea „Falsificatorii. Alegerile din 1946”, aparuta la Editura RAO, in anul 2007. „Perioadele campaniei electorale si a alegerilor propriu zis au fost marcate de violente si actiuni de intimidare generala executate de detasamente ale BPD-ului”, face istoricul preambulul unor ample realatari despre respectivele violente.

Insa daca relatarile lui Giurescu, foarte cunoscute de altfel, ating in special evenimentele din partea de centru si sud a Romaniei, sursa Petrache Goiciu (tortionarul era pe atunci un proaspat activist comunist pus pe fapte mari) scoate la lumina cateva din faptele intamplate in judetul Galati.

Cine nu-i cu noi e impotriva noastra

In judetul Covurlui, candidatul PNL-Bratianu la alegerile din 1946 pentru un loc in Adunarea Deputatilor a fost Mihail Romniceanu, ministru secretar de stat fara portofoliu (adica de umplutura) in guvernul Dr. Petru Groza.

Petrache Goiciu. Sursa foto: militiaspirituala.ro

Intr-o autobiografie datata 12 septembrie 1951 (pastrata in arhiva Administratiei Nationale a Penitenciarelor – AANP, Fond Cadre, G-1628), Petrache Goiciu povesteste sarcinile pe care i le incredintase partidul pentru a contracara actiunile politice ale demnitarului liberal in judetul Covurlui.

„In aceste trei luni de zile sunt trimes de catre Partid la Foltesti si Bujor pentru ca sa impiedicam pe Ministrul Romniceanu de a tine o intrunire. Reusim ca la Foltesti sa nu tina intrunirea, dar imediat au luat masina si au plecat la Bujor a-m plecat si noi dar nu a-m izbutit sai impiedicam din cauza ca taranii erau beti intr-o stare grozava si cum nea vazut pe noi au cautat fiind pusi la cale de catre Tohaneanu profesor omul lui Romniceanu sa ne ia la bataie. Ne-am retras si ne-am reintors la Galati aratand partidului cele intamplate”, scrie Goiciu (am pastrat ortografia originala).

El isi informeaza apoi superiorii ca in cateva sate de pe traseu au convins satenii „sa participe la demascarea tradatorilor de tara”, urmand ca la cabinele de vot „sa fie facute puncte de veghere, iar uneltitorii sa fie insemnati”.

In esenta, este vorba despre celebra metoda a prafului de var, pe care, in urma cu cativa ani, ne-a povestit-o batranul taranist Toader Tanvuia, din localitatea galateana Jorasti. Mai exact, deasupra cabinei de vot era postat un cetatean loial comunistilor, care printr-o gaura din plafon urmarea cum voteaza fiecare, iar in cazul celor care votau cu partidele istorice le lasa sa pice pe haine un pic de praf de var.

Complicii „observatorului” aveau misiunea fie de a-l impiedica pe votantul „insemnat” sa mai puna buletinul in urma (il scoteau in suturi din sectia de votare), fie de a-i aplica o bataie sora cu moartea, afara, pentru ca toata lumea sa inteleaga si „sa voteze cum trebuie”.

Cum a invins Goiciu „banda lui Romniceanu”

Sa revenim la declaratia lui Petrache Goiciu. „Nu a trecut nici cateva zile caci ne aflam in preajma alegerilor din nou sunt chemat la tov. secretar Campeanu Constantin (N.R: membru al CC al PCR si viitor deputat PCR de Covurlui) si-mi spune sa-mi iau oameni si sa plec la Beresti Covurlui caci ministrul Romniceanu a plecat si vrea sa tina o intrunire si raspundeam in fata partidului daca reuseste sa tina intrunirea. Am cautat de a-m adunat 12 muncitori dupa care am plecat la Beresti cum inca nu venise dupa o ora de asteptare am plecat indarat si in satul Ghibarteni pe sosea ne-am intalnit cu ministrul Romniceanu Tohaneanu Cristoforatos si inca unul pe care nu l-am cunoscut”, scrie activistul.

Evident, masina ministrului este blocata de „oamenii muncii”, iar cei din masina sunt dati jos si luati la palme, La urma urmelor, erau „tradatori de tara”, nu?

„La controlu facut sub perna unde se afla Romniceanu am gasit o cutie mare cu manifeste de a lor si cu multe brosuri. Nu le-am dat voie sa continue drumul si i-am adus pana in Bujor in urma masinei noastre iar la spitalul din Bujor au fugit cu masina si astfel sa terminat cu banda lui Romniceanu”, isi incheie apoteoric marturisirea Petrache Goiciu.

Mihail Romniceanu. Sursa foto: wikipedia

Cat priveste rezultatul alegerilor din 1946, cifrele oficiale (masluite prin toate metodele posibile: intimidarea electoratului, furtul buletinelor de vot, falsificarea proceselor verbale) aveau sa arate ca in judetul Covurlui, zona de care s-a ocupat Goiciu, comunistii au adunat 81% din voturi.

Recompensa pentru alegeri: este pus director la puscarie

In urma raidurilor reusite impotriva candidatilor opozantilor comunistilor, Petrache Goiciu a fot numit sef de cadre la Regionala CFR Galati (evident, cu misiunea de a recruta „cadre de nadejde” pentru partid), iar din 1947, este pus director al Penitenciarului Galati, loc unde se remarca prin cruzimi de nedescris impotriva detinutilor politici.

Si-a continuat cariera de tortionar si la Gherla insa, la un moment dat, pana si comunistii s-au saturat de el. Ori doar vroiau sa stearga urmele genocidului la care au fost supusi gospodarii satelor si  intelectualitatea romana in perioada 1946-1952. Cert este ca Goiciu a fost trecut in rezeva, cu gradul de colonel si cu pensie foarte mare, din care s-a  infruptat pana in 1980, cand a murit, din cauze naturale, la varsta de 75 de ani.

In ceea ce-l priveste pe Mihai Romniceanu, lucrurile n-au fost la fel de fericite ca in cazul tortionarului. Pe 28 aprilie 1948 a fost arestat. Conform fiselor matricole, a fost internat la penitenciarul Jilava cu ordinul nr. 3856/950, venind de la penitenciarul Craiova. 

Patru ani mai tarziu (1.10.1954) este inregistrat cu mandatul de arestare 33/C emis de catre Direcsia a II-a a Procuraturii Generale pentru actiune contra clasei muncitoare (art. 193 CP), desfasurata „in timpul burgheziei”. Pentru acest fapt a fost condamnat de catre Tribunalul Regiunii a II-a Militare, prin hotararea nr. 9/1957, la 12 ani temnita grea, fiind incadrat la inalta tradare. 

Ca detinut politic a trecut prin penitenciarele Craiova, Jilava, Gherla (unde a dat din nou piept cu Goiciu), Pitesti, Dej, Sighet, Vacaresti si a murit in detentie, in penitenciarul Ramnicu-Sarat, la 13 februarie 1960.

Va mai recomandam si:  
Publicat de : ---
Data publicrii: 22 Ian 2016 - 05:57
 

Link tire   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=52035&titlu=Uriasa_frauda_electorala_din_1946__Cum_au_fost_identificati_votantii_partidelor_istorice_prin_metoda_aprafului_de_vara