* Juristii si economistii din Senat au respins toate propunerile BNR, aproband in unanimitate proiectul legislativ
     * Olteanu: "Vom incerca sa convingem plenul Senatului si Camera Deputatilor despre cateva elemente care trec de domeniul neconstitutionalitatii si evolueaza inspre zona literaturii"
       Bancile par sa joace o carte necastigatoare in batalia privind Legea darii in plata

.
     Dupa ce, marti, propunerile Bancii Nationale a Romaniei (BNR) au fost respinse in Comisia de buget de la Senat, ieri, printre replici taioase impletite cu aplauze, si senatorii din Comisia juridica si din cea economica au spus "pas" modificarilor propuse de Banca Centrala.
     Mai sunt, insa, doua etape prin care mai trebuie sa treaca legea pana la aprobarea finala - votul din plenul Senatului si cel din Comisia juridica a Camerei Deputatilor, care este for decizional.
     Ieri, proiectul Legii darii in plata a fost votat de senatorii din cele doua comisii in varianta propusa de deputatul liberal Daniel Catalin Zamfir.
     Daca aceasta forma va primi votul final, atunci ea va fi aplicata si contractelor in derulare, inclusiv celor incheiate prin programul Prima Casa, fiind valabila si pentru cei aflati in executare silita, fara sa existe vreun plafon pentru valoarea creditelor.
     Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a spus ca BNR va sustine in continuare propunerile pe care le-a transmis, vinerea trecuta, Parlamentului.
     Domnia sa a precizat, citat de Mediafax: "Decizia de astazi (n.r. miercuri) a comisiilor a fost impotriva argumentelor noastre, vom sustine in continuare argumentele noastre in plenul Senatului si, mai departe, la Camera Deputatilor. De asemenea, vom incerca sa convingem plenul Senatului si Camera Deputatilor despre cateva elemente care trec de domeniul neconstitutionalitatii si evolueaza inspre zona literaturii. S-a decis astazi in cele doua comisii, de exemplu, ca in situatia in care doua persoane sunt coproprietari ai unui bun, una dintre ele poate decide sa cedeze bunul si fara acordul celeilalte. S-a decis, de asemenea, ca atunci cand o persoana a pus un bun garantie catre doi creditori poate sa dea bunul respectiv intai unui creditor, in acelasi timp si celuilalt creditor. De asmenea, vom explica si in plenul Senatului ca, in momentul in care se decide anularea garantiilor acordate deja de catre stat in cazul programului Prima Casa pentru cei peste 150.000 de debitori, inseamna ca statul isi reneaga propriile obligatii, deci este o forma de default de stat. Evident, acest lucru va trebui inteles si inlaturat din legislatie".
     Viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a aratat ca programul guvernamental va disparea, daca legea ramane in forma votata pana acum.
     Deputatul Zamfir, initiatorul legii, a venit cu unele clarificari interesante: "Ce nu s-a spus pana acum foarte clar, mai ales de catre Banca Nationala, este ce se intampla cu persoana care nu-si mai poate plati rata. In momentul in care cetateanul nu-si mai poate plati rata, statul intr-adevar plateste bancii datoria respectiva, dar dupa aceea statul roman, prin ANAF, se indreapta asupra cetateanului ca sa-si recupereze datoria, iar penalitatile de la ANAF sunt absolut zdrobitoare.
     Si atunci eu am vrut sa evit ca in viitor sa avem doua situatii de consumatori - cei care au luat credite in conditii normale, care vor raspunde numai in limita bunului ipotecat, iar cei care au luat prin Prima Casa, pe langa faptul ca vor raspunde cu bunul ipotecat, vor fi urmariti pe viitor pentru recuperarea pagubei. Programul Prima Casa sigur ca va continua. Nu-l vor bancile, putem face oricum o agentie guvernamentala. Daca statul decide sa subventioneze locuinte pentru tineri, o poate face fara nicio problema".
     Referitor la cei care deja se afla in executare silita, Catalin Zamfir a mentionat: "Toate amendamentele pe care eu le-am propus in legatura cu aceasta lege au fost adoptate si vreau sa confirm faptul ca de lege vor beneficia si persoanele care au fost deja executate. Ele vor putea sa mearga la instanta pentru ca aceasta sa constate faptul ca li s-a executat bunul si i se va sista, cu aceasta ocazie, poprirea pe venituri. Cred ca e un lucru absolut firesc ca omul care deja a fost deja executat sa nu mai fie nevoit sa plateasca pana la sfarsitul vietii".
     Liviu Voinea a adus unele lamuriri referitoare la numarul debitorilor, prcizand, citat de Hotnews: "Ca arbitru al pietei bancare, dar si de furnizor de informatii de calitate, BNR considera ca este util sa prezentam situatia creditelor ipotecare, pentru usurinta dezbaterii. S-a vehiculat ca ar fi 800.000 de familii cu probleme de rambursare a ratelor. Este fals. Numarul exact este 474.000 de persoane care au luat credit. Dintre acestea, 174.000 au luat credite ipotecare, 155.000 au luat alte credite de investitii imobiliare si 133.000 au luat credite de consum garantate cu ipoteci. Avem 6.891 de debitori ale caror credite au fost cesionate intre 2012 si 2015, separat de cifrele de mai sus. Nu toate aceste credite sunt insa neperformante. 316.000 au credite in valuta. Cei imprumutati in CHF reprezinta 10% dintre cei imprumutati in valuta. Datele sunt de la finalul anului 2015.
     Cei cu credite de sub 150.000 euro au o rata de neperformanta de 4%, iar cei cu imprumuturi mai mari au rata de neperformanta de 27%.
     Rata de neperformanta a creditelor imobiliare este de 2,6%. Numarul debitorilor cu restante intre 30 si 90 de zile este de 13.443, in timp ce numarul persoanelor cu restante de peste 90 de zile este de 17.500. Debitori cu restante la credite ipotecare sunt 3.099. Debitorii care au luat credite Prima Casa sunt in numar de 159.106. Rata lor de neperformanta este de 0,04%. E un argument pentru a nu-i avea cuprinsi in aceasta lege.
     Cei mai multi debitori cu credite imobiliare - 96% - au garantat cu cladiri, iar 4% au garantat cu terenuri. Rata de neperformanta a celor care au garantat cu terenuri este 30%".
     In timp ce unii parlamentari au spus ca nu cred cifrele prezentate de Liviu Voinea, deputatul Zamfir a reactionat: "Legea asta nu e o lege sociala, ci de protectie impotriva abuzurilor bancilor. Bancile au dat credite si celor care nu se calificau. Iar dumneavoastra, BNR, spuneti ca ati fost arbitru corect. Nu, nu ati fost! Lasati-ne pe noi sa legiferam ce e bine si ce e rau pentru oameni. Cand veneati sa va punem in Consiliul de Administratie, veneati spasiti la noi ca sa va votam (n.r. catre Bogdan Preda, director executiv de relatii publice in cadrul Consiliului Patronatelor Bancare din Romania)! Probabil ca ani de zile n-o sa ne mai vizitati. Ati dat credite intr-un hazard, acum asumati-va consecintele!"
     Enache Jiru, secretar de stat la Ministerul Finantelor Publice, a atras atentia ca retroactivitatea legii ar putea conduce la procese internationale la adresa Romaniei, ceea ce este un risc foarte mare.
     Afirmatia a ramas, insa, fara ecou.
     Legea darii in plata, aprobata de Parlament cu doar un vot impotriva si cu o singura abtinere, a fost retrimisa parlamentarilor de presedintele Klaus Iohannis, la finalul anului trecut. 

     * AAFBR: "Legea darii in plata ar putea reduce semnificativ creditarea"
     Legea Darii in Plata, care vizeaza stingerea datoriei odata cu cedarea garantiei catre banca, poate determina un efect negativ asupra creditarii, prin prisma impredictibilitatii cadrului legislativ si reducerii drepturilor contractuale si de proprietate ale creditorului, arata un sondaj realizat de Asociatia Analistilor Financiar Bancari din Romania (AAFBR), in randul membrilor.
     Cercetarea arata ca 67% dintre analistii chestionati considera ca s-ar putea reduce creditarea intr-o masura semnificativa ca urmare a restrangerii numarului de clienti eligibili ori a cresterii prudentei creditorilor.
     Numai 10% considera ca efectele ar fi minime, deoarece Legea se refera la un numar redus de cazuri de clienti aflati in dificultate financiara. 53% dintre analisti opineaza ca Legea darii in plata produce efecte puternic negative, din punct de vedere macroeconomic, al investitiilor ori al prosperitatii generale a populatiei. Pentru 30% dintre analisti, efectele estimate sunt moderate, prin prisma incetinirii temporare a unor sectoare economice. 47% dintre analisti sunt de parere ca efectele asupra stabilitatii sistemului financiar bancar per ansamblu ar fi moderate, datorita capitalizarii puternice a bancilor locale. In acelasi timp, 43% dintre analisti spun ca ar exista pierderi financiare semnificative, cu urmari negative in solvabilitatea unor institutii private.
     50% dintre analistii chestionati se asteapta la blocarea pietei imobiliare si a sectorului constructiilor, precum si la reducerea increderii consumatorilor.
     O proportie egala estimeaza doar efecte limitate in ceea ce priveste tranzactiile imobiliare.
     AAFBR mai apreciaza ca o abordare necorelata cu riscul real si fragilitatea realitatii economice actuale, combinata cu o legislatie vaga, pot genera o spirala de efecte in cascada cu un rezultat economic final semnificativ negativ.

   

---

Publicat de : ---
Data publicării: 18 Feb 2016 - 05:09