Premiera dupa decizia CCR : Curtea suprema nu renunta la interceptarile SRI [1]

--> Tweet 0 Comenteaza 0 Email Adresa de e-mail la care vrei sa primesti STIREA atunci cand se intampla Aboneaza-te

Magistratii instantei supreme au decis, definitiv, sa pastreze interceptarile realizate de procurorii DNA cu ajutorul Serviciului Roman de Informatii, intr-un dosar care se afla in faza de judecata pe fond, la Curtea de Apel Bucuresti

.

Decizia vine dupa ce, in urma cu cateva zile, avocata unuia dintre cei cercetati in cauza a ridicat problema deciziei Curtii Constitutionale legate de punerea in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica.

/* (c)AdOcean 2003-2015, thinkdigital_ro.gandul.info.Stiri.640x160_adtext */ ado.slave('adoceanthinkdigitalropojobnhsgn', {myMaster: 'lxmbQws6SDx04VMsAChHCPAF4nP.vt5NGR0QIS3LlRn.R7' });

Decizia pronuntata, luni, de Inalta Curte de Casatie si Justitie ar putea fi invocata de procurori si in alte dosare nesolutionate.

Dupa decizia CCR privind interceptarile realizate de SRI la cererea procurorilor, surse din CCR au precizat pentru gandul ca probele aflate in dosarele pe rol raman valabile, cu exceptia celor care au fost contestate in camera preliminara sau in dosare au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate, anterior publicarii deciziei Curtii.

O opinie similara a fost prezentata si de judecatorul constitutional Daniel Morar, fostul sef al DNA, care a precizat pentru Hotnews ca probele SRI care ar putea fi afectate de nulitate dupa decizia CCR sunt cele din dosarele aflate in procedura de camera preliminara, acolo unde judecatorul decide asupra legalitatii probelor stranse de procurori.

Decizia de astazi a Inaltei Curti de Casatie si Justitie vine sa contrazica aceste opinii ale judecatorilor CCR.

Curtea Constitutionala a aratat in motivarea deciziei privind neconstitutionalitatea prevederii din Codul de procedura penala care permitea SRI sa puna in executare mandatele de supraveghere tehnica ca Serviciul nu poate face acest lucru, deoarece nu este organ de urmarire penala.

Articolul 142, alineatul 1, privind punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica si prevedea ca „Procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului”.

„Realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu incalcarea conditiilor legale prevazute de art 138-146 din codul de procedura penala, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate sa puna in executare mandatul de supraveghere, are ca efect nulitatea probelor obtinute si, in consecinta imposibilitatea folosirii lor in procesul penal, conform art 102, alin (3) din Codul de procedura penala. In acest sens, Curtea retine ca activitatea de punere in executare a mandatului de supraveghere tehnica prevazuta la art.142, alin (1) din Codul de procedura penala este realizata prin acte procesuale/procedurale. Cu alte cuvinte, art 142, alin (1) din Codul de procedura penala nu vizeaza activitatile tehnice. (...) Curtea conchide ca actele indeplinite de organele prevazute  la art 142, alin (1) din Codul de procedura penala reprezinta procedee probatorii care stau la baza procesului verbal de consemnare a activitatii de supraveghere tehnica, ce constituie mijloc de proba. Pentru aceste motive, organele care pot participa la realizarea acestora sunt numai organele de urmarire peala. Acestea din urma sunt cele enumerate la art. 55, alin (1) din Codul de procedura penal, respectiv procurorul, organele de cercetare penala ale politiei judiciare si organele de cercetare penala speciale”, se arata in motivarea deciziei Curtii Constitutionale.

De asemenea, CCR sustine ca forma legii in privinta formularii „ori de alte organe specializate ale statului” este lipsita de precizie, claritate si previzibilitate. „Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici in mod expres, nici in mod indirect in cuprinsul Codului de procedura penala. De asemenea, norma criticata nu prevede nici domeniul specific de activitate al acestora, in conditiile in care, in Romania activeaza, potrivit unor reglementari speciale,  numeroase organe specializate in diverse domenii”, sustin judecatorii. Ei precizeaza ca in afara de SRI, exista si alte servicii cu atributii in domeniul securitatii nationale, precum si alte organe specializate ale statului  cu atributii in varii domenii, cum ar fi Garda de Mediu, ANPC, Consiliul Concurentei, niciunul neavand atributii de cercetare penala.

/* (c)AdOcean 2003-2015, thinkdigital_ro.gandul.info.Stiri.600x152_up_300x250_560x152_final art */ ado.slave('adoceanthinkdigitalrosnciopnnls', {myMaster: 'lxmbQws6SDx04VMsAChHCPAF4nP.vt5NGR0QIS3LlRn.R7' }); Citeste si Parlamentarii se pregatesc sa intre in Centrul pentru interceptari, lasat de Ciolos la SRI. Deputat PSD: „Tehnocratii nu stapanesc acest domeniu” Citeste si SRI, dat in judecata pentru interceptari ilegale. Ce daune risca sa platesca institutia Citeste si DOCUMENTUL OFICIAL a fost publicat. Cum motiveaza Guvernul ca SRI a devenit organ special de cercetare penala
Publicat de : ---
Data publicrii: 22 Mar 2016 - 05:15
 

Link tire   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=53544&titlu=Premiera_dupa_decizia_CCR___Curtea_suprema_nu_renunta_la_interceptarile_SRI