Ciolos pune pentru prima data problema ?echilibrarii? teritoriale a investitiilor, atat in infrastructura, cat si private: ?Vom veni cu un dispozitiv pana la sfarsitul anului, prin care sa sprijinim i [1]

Ziarul Financiar 19

.09.2016 <p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> Premierul Dacian Ciolos a pus pentru prima data in discutie dezvoltarea echilibrata a regiunilor tarii si ghidarea investitiilor prin mecanisme guvernamentale catre zone mai putin dezvoltate precum Valea Jiului, Muntii Apuseni sau Moldova. Pentru aceasta, spune ca pana la sfarsitul anului Guvernul va veni cu un ?dispozitiv? prin care sa sprijine in mod specific zonele mai putin favorizate. In plus, tot in premiera pentru un inalt oficial, Dacian Ciolos a spus ca resursele de infrastructura trebuie canalizate nu doar in zonele favorabile precum Transilvania si Banat, ci si Dobrogea, Oltenia sau Moldova.

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> ?Dezvoltarea investitiilor, pe de alta parte, e important ca ea sa fie integrata teritorial, nu este suficient de acum inainte din punctul nostru de vedere pentru a vorbi de o dezvoltare echilibrata a tarii sa vorbim doar de cresterea investitiilor, ci si de unde crestem investitiile, cum echilibram din punct de vedere teritorial si din punct de vedere sectorial orientarea acestor investitii. E important sa concentram investitiile si in zonele care in mod natural atrag mai putin investitii si datorita calificarii fortei de munca sau datorita infrastructurii. Si aici ne-am dat ca obiectiv si, pana la sfarsitul anului vom veni cu un dispozitiv care sa sprijine in mod specific astfel de zone mai putin favorizate, cum ar fi Valea Jiului sau zona Muntilor Apuseni sau regiunea Moldovei unde dorim sa canalizam in mod integrat atat finantari nationale, cat si finantari europene pentru a finanta proiecte  de dezvoltare?, a spus Ciolos.

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> Alte puncte importante importante din discursul premierului:

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> -  Corelare intre dezvoltarea sectorului de IT si sectorul de automotive pentru a creste valoarea adaugata.

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> - Investitii de stat in 3 spitale regionale si constructia altor spitale in parteneriat public-privat pentru care a fost deja mobilizat 1 mil. de euro pentru asistenta tehnica, din fondul Juncker.

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> - Sprijinirea capitalului autohton printr-o schema de ajutor de stat specifica pentru IMM-uri, pentru investitii intre 1 si 5 mil. de euro. Schema va fi gata pana la sfarsitul anului si se va cocnentra pentru perioada 2017-2020 spre intreprinderile cu capital autohton; ca avea la dispozitie 200 de mil. de euro.

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> - Stimularea intoarcerii romanilor din strainatate acasa, prin programul Diaspora Start-up pentru care s-au alocat 30 mil. euro din fonduri europene.

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> - Regim TVA special pentru micii agricultori, persoane fizice sau PFA care sa nu mai aiba nevoie de birocratia si documentatie privind inregistrarea TVA, chiar daca depasesc 220.000 lei cifra de afaceri.

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> - Ghiduri lansate pentru fonduri europene in valoare de 13 mld. euro pentru 2014-2020.

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> - Pe Autostrada Sebes-Turda se lucreaza pe 66 din cei 70 de km.

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> - Circulatia pe tronsonul Orastie-Sibiu, unde intervine in regie proprie CNADNR va fi deschisa pana la sfarsitul lunii septembrie.

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> - In aceasta toamna vor fi scoase la licitatie doua tuneluri de pe autostrada Lugoj-Deva.

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> - Se lucreaza la studiul de fezabilitate pentru autostrada Pitesti-Sibiu pentru a se finaliza studiile de fezabilitate pentru primele 2-3 sectiuni din aceasta autostrada. In 2017 se va lansa proiectul tehnic si partea de executie.

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> Cititi mai jos discursul integral al premierului:

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> Buna ziua, domnilor presedinti, doamnelor si domnilor senatori si deputati, in primul rand, va multumesc pentru oportunitatea acestei interventii. In noiembrie anul trecut, ne-ati conferit un mandat cu obiectivul, in primul rand, de a asigura stabilitatea tarii, stabilitatea economica, stabilitatea sociala a tarii, un mandat pe care ni l-am asumat intr-o situatie exceptionala, va amintiti dupa proteste de strada, intr-un moment critic in care increderea in mediul politic, in autoritatile statului era slabita. Oamenii asteptau si acesta a fost semnalul pe care cel putin noi l-am inregistrat, un nou mod de a administra interesul public intr-un mod mai transparent, mai responsabil, mai predictibil, deschis spre dialog. Integritatea a fost una din valorile pe care le-am asumat atat la nivelul echipei guvernamentale, cat si al celor pe care ii coordonam. Si ne-am concentrat atunci pe cateva elemente. In primul rand, recastigarea increderii cetateanului in stat, asigurarea unui mediu legal-institutional mai predictibil, favorabil investitiilor, cu un mare obiectiv, acela de a stimula investitiile pentru ca, in paralel cu dezvoltarea economica, sa vedem si crearea de locuri de munca. Mi se pare esential sa insistam, in perioada urmatoare, pe transferul bunei cresteri economice inspre crearea de locuri de munca. Ne-am asumat totodata o gestionare mai buna si transparenta, eficienta a banului public, o canalizare a resurselor spre infrastructura, spre investitii care sa nu se concentreze doar in zonele favorabile, in Transilvania si Banat, ci ne-am dat ca obiectiv sa gasim mijloace prin care investitiile sa poata sa mearga si spre zone precum Dobrogea, Oltenia sau Moldova. Chiar daca bugetul pentru anul 2016 a fost unul cu o marja de manevra limitata, ne-am propus ca obiectiv o gestionare inteleapta a acestuia, pentru a asigura un bun echilibru, o buna balanta intre cheltuieli si venituri.

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> Ati solicitat date privind situatia economica reala a tarii si permiteti-mi sa va prezint aceste cateva date.

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> In primul rand, legat de cresterea economica, avem o crestere economica buna, dar nu cred ca acesta este un motiv de prezentare triumfalista a acestui lucru. Cred ca mai important decat cresterea pe care o inregistram in acest an este sa putem demonstra ca ne-am inscris pe un trend ascendent, pe o evolutie pozitiva a cresterii economice in timp. Astfel, in semestrul I al anului 2016, cresterea economica a fost de 5,2% din PIB, cresterea estimata pe acest an, tinand cont de rezultatele pe primul trimestru, cu luarea in considerare a incertitudinilor externe, este de 4,8% fata de prognoza initiala pe care am construit si bugetul de 4,2%. In al doilea trimestru al acestui an, PIB real a crescut chiar cu 6% comparativ cu acelasi trimestru al anului trecut. Din punctul nostru de vedere, este o crestere economica sustenabila, dar pentru ca aceasta sa ramana sustenabila are nevoie in continuare de reforme structurale si avem nevoie sa incurajam investitiile si o sa revin asupra acestui subiect. Aceasta crestere economica se reflecta si prin mai multe locuri de munca si un nivel de salarizare mai bun. Astfel numarul de salariati din Romania a crescut in acest prim semestru. La sfarsitul lunii iulie, aveam cu 152 de mii de salariati mai mult din care 140 de mii in sectorul privat si 12 mii in sectorul public. Din cele 140 de mii de locuri de munca nou create in sectorul privat, circa 100 /de mii/ au fost create in zona serviciilor, iar restul de circa 40 de mii in zona productiva. Vedem o continuare a tendintei de scadere a somajului la 6,3% in acest prim semestru, fata de 6,8% in primul semestru al anului trecut. Insa, si aici trebuie sa subliniem ca, in ciuda acestei scaderi generale a somajului, acesta ramane ridicat in jur de 20-21% pentru tineri, pentru cei care cauta un prim loc de munca. Si aici cred ca trebuie sa ne concentram atentia, in perioada care vine, in anii care vin, pentru a stimula crearea de locuri de munca si pentru cei care intra pentru prima data in campul muncii. In plus, spuneam cresterea economica are un impact pozitiv si asupra nivelului de salarizare. Salariul mediu net la nivelul economiei a crescut cu 12% in iulie 2016 fata de 2015, fata de aceeasi perioada in 2015 cu o crestere mai mare in sectorul IT, in industria alimentara si in industria textila. Insist pentru crearea de mai multe locuri de munca pentru ca, in felul acesta, putem valorifica in mod pozitiv aceasta crestere economica cu impact pozitiv atat asupra cresterii nivelului de trai, dar si asupra nivelului pensiilor si a capacitatii de a sustine financiar pensiile. Pentru ca acolo unde avem pensii contributive, avem si un sistem de pensii durabile. O exacerbare a pensiilor speciale, care ies in afara sistemului contributiv risca sa puna in pericol sistemul de pensii, cu atat mai mult cu cat nu avem o creare si de locuri de munca. Si aici, din acest punct de vedere, as vrea sa subliniez ca ne dorim sa regandim si sistemul de asistenta sociala, pentru a reaseza ponderea majoritara, de la beneficii financiare ce incurajeaza marginalizarea in societate, prin intretinere, prin asistenta sociala, spre servicii sociale care sa incurajeze incluziunea si crearea de locuri de munca. Ideea este, deci, de a folosi instrumentele de asistenta sociala pentru a-i incuraja pe cei care sunt asistati social sa se integreze in societate si sa se integreze si in campul muncii. Si aici am trecut prin proiectul de lege care este acum adoptat si pe care-l pregatim pentru aplicare, de la venitul minim garantat la venitul minim de insertie, pentru a-i incuraja si pe cei care acum au sprijin social sa nu fie in situatia de a alege intre sprijinul social sau un salariu care poate sa fie mai mic la inceput si sa-i incurajam sa mearga spre campul muncii. Cresterea economica de care vorbeam, inregistrata in acest an, este una sustenabila, pentru ca este bazata atat pe consum, cat si pe investitii. Spre deosebire de anii trecuti, cresterea economica in acest an este fructul contributiei, practic, a tuturor sectoarelor economiei, sigur, cu pondere diferita, cu pondere mai mare pentru consum, dar, practic, toate sectoarele economiei contribuie la aceasta crestere economica. De cresterea consumului, pentru ca asta este ponderea cea mai importanta in cresterea economica, au profitat, in schimb, si micile afaceri si serviciile, o crestere de 8% a serviciilor si mai ales a turismului, care a crescut in acest an cu 20%. Si aceasta inseamna si dezvoltare economica si creare de locuri de munca. Cresterea  puterii de cumparare, care se repercuteaza in consum, se regaseste nu doar in consum, dar si in investitiile imobiliare, pentru ca in semestrul I al acestui an, numarul de locuinte in plus care au fost date in folosinta a crescut cu 21% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Sigur, aici, vedem un rezultat cumulat si al programului Prima Casa, dar si al disponibilitatii financiare existente pe piata, prin cresterea veniturilor. Spuneam de rolul investitiilor in aceasta crestere economica, in primul semestru, investitiile totale, atat cele private, cat si cele publice, au crescut cu peste 7% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut si chiar cu peste 10% in trimestrul II al acestui an. In aceeasi perioada, investitiile publice au crescut cu peste 15% si as sublinia, in special, cresterile investitiilor cu infrastructura care, fata de anul trecut, au crescut cu 22% cheltuielile de capital, pentru primele sase luni ale anului. Cheltuielile totale de la bugetul de stat pentru investitii, care includ atat cheltuieli de capital, cat si programele cu finantare interna si externa, au fost de 12,8 miliarde lei - 1,7% din PIB pe primele sapte luni ale anului, deci bani care s-au dus in economie si care se vad pe teren prin investitii. Investitiile straine directe, de asemenea, au crescut in acest prim semestru cu 2,3 miliarde, ceea ce inseamna o crestere cu peste 25%, aproape 30% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Si toate aceste investitii, dincolo de faptul ca sustin o crestere economica durabila, inseamna si creare de locuri de munca. Legat de export si de balanta comerciala, aici exporturile au crescut in acest prim semestru cu 4,2%. Sigur, balanta comerciala este negativa pentru ca importurile au crescut cu 11%, date fiind si disponibilitatile de consum in urma mobilizarilor de finantare si prin cresterea veniturilor. Dar, chiar daca aceasta crestere a exporturilor e doar de 4,2%, ea oricum se situeaza la un nivel net superior fata de media comunitara europeana, unde, la nivel european, exporturile au scazut, pentru acest prim semestru, cu 0,8%. Deci, asta inseamna ca aceasta crestere de 4,2% se traduce si printr-o castigare de piete noi de catre Romania. Insa, aceasta crestere a importurilor nu se concentreaza cu precadere pe importuri pentru consum, pentru ca abia 22% din bunurile importate sunt bunuri de consum. Peste 75% din importuri sunt bunuri intermediare si de capital, deci care se duc si in investitii care se dezvolta, apoi, in Romania. Pe de alta parte, aceasta crestere masiva a importurilor de bunuri intermediare si de capital ne arata ca avem nevoie sa stimulam in Romania productia acestor bunuri si avem nevoie de cea mai buna utilizare a resurselor pe care le avem in Romania, prin stimularea de mici afaceri pentru furnizori, pentru intreprinderile care fac investitii mari in Romania. Si, de aceea, am lansat mai multe programe in acest an, pentru a stimula si IMM-urile si o sa revin asupra acestui lucru. In primele opt luni ale anului 2016, incasarile Agentiei Nationale de Administrare Fiscala la bugetul statului au ajuns la 132,4 miliarde lei. Nivelul de colectare a veniturilor a crescut cu 1,6 miliarde lei fata de perioada similara a anului trecut, o crestere cu 1,2% si asta, in conditiile masurilor de relaxare fiscala, in primul rand, a reducerii cotelor de impunere a TVA-ului. Datoria publica a Romaniei se situeaza, cu toate acestea, la un nivel sustenabil de 38,2%, mult sub nivelul maxim admis de Tratatul de la Maastricht de 60%. Datoria guvernamentala estimata pentru 2016 este de 39,1%. Deficitul bugetar dupa primele sapte luni ale anului este, in continuare, la o valoare redusa de 0,23% din PIB sau 1,73 miliarde lei, dar, sigur, acest deficit va creste pe masura ce vor creste si cheltuielile si mai ales cheltuielile cu investitiile spre sfarsitul acestui an. Oricum, nivelul deficitului bugetar prognozat ramane de 2,8% din PIB in cash si de 2,95%, potrivit metodologiei europene. Deci, de sub 3% nivelul pe care ni l-am asumat si prin buget. In aceste limite am putut, in acest an, si datorita cresterii economice si a colectarii, conform planului pe care ni l-am facut, am putut sa orientam peste doua miliarde de lei spre educatie si spre sanatate, cu precadere pentru a echilibra nivelul salariilor in aceste sectoare. Aceasta este, deci, situatia economica a tarii, o situatie stabila, cu un buget care isi urmeaza cursul planificat la inceputul anului si care ne-a permis sa aplicam obiectivele pe care le-am prevazut in programul de guvernare. Insa cum facem pentru ca aceasta crestere sustenabila sa se mentina si in viitor? Va spuneam, in primul rand din punctul nostru de vedere, trebuie sa ne concentram atentia pe crearea unui mediu favorabil investitiilor, pentru ca, in acest fel, cream si locuri de munca. Investitii si, in acelasi timp, stimularea exportului pentru a echilibra balanta comerciala. Dezvoltarea investitiilor, pe de alta parte, e important ca ea sa fie integrata teritorial, nu este suficient de acum inainte din punctul nostru de vedere pentru a vorbi de o dezvoltare echilibrata a tarii sa vorbim doar de cresterea investitiilor, ci si de unde crestem investitiile, cum echilibram din punct de vedere teritorial si din punct de vedere sectorial orientarea acestor investitii. E important sa concentram investitiile si in zonele care in mod natural atrag mai putin investitii si datorita calificarii fortei de munca sau datorita infrastructurii. Si aici ne-am dat ca obiectiv si, pana la sfarsitul anului vom veni cu un dispozitiv care sa sprijine in mod specific astfel de zone mai putin favorizate, cum ar fi Valea Jiului sau zona Muntilor Apuseni sau regiunea Moldovei unde dorim sa canalizam in mod integrat atat finantari nationale, cat si finantari europene pentru a finanta proiecte  de dezvoltare. Ne gandim totodata la un program de mobilitate a fortei de munca pentru a stimula deplasarea fortei de munca acolo unde este de lucru. Dar intentionam in urmatoarele saptamani sa venim cu un act normativ si pentru a legifera formarea profesionala duala care sa stimuleze nu doar reforma sistemului de invatamant in formare profesionala dar si implicarea sectorului economic in aceasta formare profesionala. Si aici, in paralel, intentionam sa venim si cu anumite facilitati fiscale pentru acele companii care investesc bani in formarea profesionala pentru ca acestea sa poata sa fie deduse. Dar dincolo de aceasta dezvoltare echilibrata a teritoriului e important sa punem accentul si pe industrii cu valoare adaugata care creeaza valoarea adaugata. Si aici obiectivul nostru este sa asiguram o mai buna corelare intre dezvoltarea sectorului IT, unde Romania are un potential important si dezvoltarea sectorului industrial din ce in ce mai multe industrii, cum e si industria automobile, se concentreaza si pe conlucrarea cu sectorul IT pentru a creste valoarea adaugata. Si totodata vrem sa punem accentul si pe cercetare- dezvoltare in stimularea dezvoltarii industriale, de aceea am venit cu acea masura fiscala de eliminare a impozitului pe profit pentru cei care lucreaza in cercetare-dezvoltare aplicata. Insa ne gandim nu doar la investitii in sectorul privat ci si la investitii in sectorul public unde, de altfel, ne gandim la sistem parteneriat public-privat in infrastructura spitaliceasca, de exemplu unde pregatim pe langa cele trei spitale regionale si constructia unor altor spitale doar pe partea de infrastructura in parteneriat public privat. In acest sens, am mobilizat deja din fondul Juncker un milion de euro pentru asistenta tehnica care sa pregateasca aceste proiecte de investitii pentru anul viitor, chiar daca pana acum, din pacate, investitiile in infrastructura de sanatate au fost facute haotic, fara existenta unui plan de investitii, vrem sa lasam la sfarsitul acestui mandat o abordare coerenta si cu o viziune pe termen mediu, pe termen lung a investitiilor in infrastructura spitaliceasca. Totodata, investitiile in educatie, in infrastructura din Educatie raman pentru noi o prioritate. Prin Programul National de Dezvoltare Locala venim cu un proiect care pana in 2018 sa asigure reabilitarea imobilelor care in continuare nu au autorizatii de functionare, mai ales in mediul rural, in sistemul de educatie. Un alt obiectiv pe care ne-am concentrat atentia si care alaturi de investitii este la fel de important pentru predictibilitatea in dezvoltarea economica, e vorba de debirocratizare. Reducerea birocratiei este din punctul nostru de vedere la fel de importanta ca si investitiile pe care le-am realiza in infrastructura, de exemplu. Si aici am luat mai multe masuri prin care incet, incet sa reducem aceasta povara birocratica atat pentru sectorul privat, pentru mediul economic cat si pentru cetateni, pentru platitorii de taxe. Astfel am oferit contribuabililor posibilitatea de a-si plati taxele si impozitele la ghiseu cu ajutorul cardului si cel tarziu luna viitoare acest lucru va fi posibil fara deplasarea la ghiseu, taxele, impozitele vor putea fi platite direct din fata calculatorului prin intermediul site-ului "ghiseu.ro". Totodata, din aceasta toamna, deci cel mult intr-o luna, o luna si jumatate adeverintele de venit si certificatele de atestare fiscala nu vor mai trebui ridicate de la ghiseu, deci vom elimina peste cinci milioane de deplasari la ghiseele ANAF pentru a ridica aceste certificate si adeverinte. Ele vor putea fi transmise institutiilor publice beneficiare direct prin sistemul informatic. Deci vom reduce nu numai peste cinci milioane de hartii, dar si cinci milioane de deplasari la ghisee. Pentru ca tot vorbim de simplificari pentru mediul de afaceri si pentru ca s-a vorbit in spatiul public de ceea ce intentioneaza acest guvern, sa creasca taxe, vreau sa spun clar, asa cum am mai spus-o si public: nu intentionam pana la sfarsitul acestui mandat sa crestem nicio taxa, nu intentionam sa crestem niciun impozit, nu intentionam sa modificam nicio indemnizatie asa cum s-a spus. Dimpotriva, in acest an am redus TVA-ul la 9% pentru lucrarile agricole si pentru imputurile consumate in agricultura si tot pentru a veni in sprijinul sectorului agricol, mai ales a micilor producatori, a persoanelor fizice si persoanelor fizice autorizate intentionam sa venim cu modificari in sensul simplificarii in Codul Fiscal prin care sa propunem un regim TVA special pentru mici agricultori, pentru persoane fizice sau persoane fizice autorizate in sensul in care acesti mici producatori sa nu aiba nevoie de toata aceasta birocratie si documentatie privind inregistrarea TVA-ului. Deci am gasit o formula prin care producatorii agricoli persoane fizice si persoane fizice autorizate, chiar daca depasesc 220 de mii de lei de activitate economica sa nu fie obligati in inregistrarea TVA-ului, pentru ca este pe de-o parte o sarcina administrativa in plus, pe de alta parte acest TVA poate sa fie colectat pe restul lantului de la producator in sus. Ne-am focalizat atentia si pe stimularea capitalului autohton, pentru ca, sigur, importante sunt investitiile in general, dar suntem constienti de faptul ca, dincolo de rolul pe care il joaca investitiile straine, care in general se focalizeaza pe proiecte mari de investitii e important sa concentram si sa crestem prezenta in mediul investitional si a capitalului autohton. Capitalul autohton, care in momentul de fata se concentreaza mai ales la nivelul intreprinderilor mici si mijlocii, de aceea pe langa ajutorul de stat, care este deschis tuturor, si companiilor mari, si companiilor mai mici, deci ajutorul de stat pe care l-am crescut in acest an de la 100 la 150 de milioane de euro, altfel spus la 640 de milioane de lei, deci care a fost deschis tuturor companiilor, am venit cu o schema de ajutor de stat specifica pentru IMM-uri, pentru investitii intre 1 si 5 milioane de euro, o schema de ajutor de stat pe care o pregatim acum si care va fi gata pana la sfarsitul anului si care va concentra, pentru perioada 2017-2020, 900 de milioane de lei, care, speram noi, se vor orienta cu precadere spre intreprinderile cu capital autohton. Totodata, intreprinderile cu capital autohton au beneficiat mai mult si de schema privind crearea de noi locuri de munca pentru care am concentrat 250 de milioane de lei in acest an. Si vreau sa mai amintesc si faptul ca ne intereseaza sa stimulam intoarcerea romanilor din strainatate acasa si sa investeasca acasa. De aceea am lansat programul ?Diaspora Start-Up? pentru care am mobilizat 30 de milioane de euro din fonduri europene. Apropo de fonduri europene, a fost un alt subiect mult dezbatut in aceasta perioada. Vreau sa fiu foarte clar cu cateva cifre din nou. Rata de absorbtie curenta pentru perioada 2007-2013 a fost crescuta in timpul mandatului acestui guvern. Sigur, au fost multe dintre ele proiecte care au fost incepute si finalizate in acest an, dar pe care le-am accelerat, a caror finalizare am accelerat-o in acest an si am putut sa crestem rata de absorbtie de la 58% la sfarsitul anului trecut, la 78% in acest moment, ceea ce inseamna circa trei miliarde de euro care au venit de la Uniunea Europeana pentru aceasta perioada bugetara. Pentru perioada 2014-2020, suntem la fel ca si practic toate statele membre intr-o faza de pregatire a implementarii acestor noi programe. Si aici am lansat deja ghiduri care insumeaza peste 13 miliarde de euro de proiecte care pot fi depuse in perioada urmatoare, proiecte care isi vor arata rezultatele incepand de anul viitor, pentru ca in acest an facem licitatiile de proiecte, semnam contractele si ele vor incepe sa fie implementate incepand cu anul viitor. Dar si aici, in paralel cu pregatirea ghidurilor - si as vrea sa subliniez nu doar faptul ca am pregatit ghiduri pentru 13 miliarde de euro, dar cred, pentru prima data, am asigurat o corelare intre fondurile europene si bugetul national, atat pe programele de investitii, cat si pe programele care finanteaza politici sociale. Pentru ca am avut multe situatii in care, la ministere, din bugetul national se finantau anumite lucruri care erau in completa opozitie cu ceea ce finantam prin fonduri europene. Deci, am venit si cu o abordare coerenta din acest punct de vedere. Dar, sigur, a trebuit sa surmontam anumite intarzieri, mai ales legate de pregatirea procedurilor de lucru si a sistemului informatic. Vreau, tot aici, legat de fondurile europene, sa clarific cateva lucruri legate de platile in agricultura. Din pacate, acest subiect a fost speculat inclusiv electoral in acest an, fara sa se explice oamenilor ceea ce foarte multi din cei care au asigurat administrarea tarii in trecut stiau foarte bine. Acest an a fost primul an in care s-a aplicat noua politica agricola comuna, cu noi scheme de plata, care n-au existat in trecut. Pe de alta parte, Romania a decis din tot meniul oferit de noua politica agricola comuna, care prevedea masuri de finantare care puteau fi adaptate si la nevoile Romaniei, a decis sa aleaga un numar foarte mare de scheme de plata pentru a acomoda asteptarile diferitelor categorii de agricultori. Un numar mare de scheme de plata a insemnat si un sistem procedural si administrativ mai complicat, un sistem informatic mai complex, care din aceste motive a fost si pregatit cu intarziere si toate acestea s-au repercutat in intarzieri de plata in acest prim an in care au fost facute plati pentru acest nou sistem de sustinere a agriculturii. Deci, de aici au venit acele intarzieri, care n-au avut nici o legatura cu modul in care lucrurile au fost administrate in acest an, ci mai ales cu decizii care, in mod subiectiv sau obiectiv, au fost luate cu intarziere in anii trecuti. Pana la acest moment, totusi, platile au fost facute in mare parte, peste 90% din sumele alocate platilor directe pentru acest an si peste 90% din beneficiari si-au primit subventiile. Cei care inca mai au subventii sa le primeasca in perioada urmatoare sunt cu precadere cei care au avut probleme in urma controlului si care mai au de clarificat anumite lucruri. Legat de programul de dezvoltare rurala, si aici, in 2016 au fost lansate 23 de linii de finantare in valoare de 1,3 miliarde de euro, care se adauga la cele lansate in anul trecut, in valoare de 1,5 miliarde de euro. Cateva lucruri vreau sa mai spun legat de transporturi si de infrastructura, pentru ca, spuneam, acesta este un domeniu pe care ne-am concentrat atentia. In noiembrie, anul trecut, la preluarea guvernarii am gasit aproape toate santierele de infrastructura blocate din diferite motive, mai ales administrative. Sigur, ma refer, in primul rand, la proiectele de autostrazi. Am reusit sa deblocam toate aceste proiecte si prin simplificari administrative, decizii de simplificare legislativ-administrative pe care le-am luat, dar si prin accelerarea unor acorduri de mediu, unor decizii de exproprieri, avize, in asa fel incat, in momentul de fata se lucreaza, practic, pe toate marile proiecte, pe toate santierele. Sigur, n-o sa inauguram foarte multi kilometri de autostrada in acest an, pentru ca nici n-aveam de unde, atata timp cat proiectele au fost blocate la sfarsitul anului trecut, dar cel putin vom pleca cu satisfactia ca se lucreaza pe toate santierele si ca lasam in urma noastra un sistem administrativ care e mai clar si mai simplu din acest punct de vedere. Cateva exemple doar, pe Autostrada Sebes-Turda se lucreaza acum pe 66 din cei 70 de kilometri, pe Austostrada Orastie-Sibiu, stiti ca a fost acea surpare pe o suprafata a autostrazii pe care, in cele din urma, pentru a evita intarzierile, CNADNR-ul a decis sa o realizeze in regie proprie si, sper eu, sa fie primul exemplu in care CNADNR-ul demonstreaza ca poate sa-si asume responsabilitatea pentru executarea unor lucrari in regie proprie si lucrari de calitate. Obiectivul este sa redeschidem circulatia pe acest tronson pana la sfarsitul acestei luni. La fel, pe Autostrada Lugoj-Deva se lucreaza intens. Am gasit si aici, printre altele, o problema cu un acord de mediu lipsa, care a blocat anumite parti din aceasta autostrada. Tot in toamna aceasta, vom scoate la licitatie si cele doua tuneluri care, pana acum, au fost blocate si fara de care nu se poate finaliza autostrada si nu se pot face legaturile intre diferitele tronsoane. Pe Austostrada Pitesti-Sibiu, la fel, am gasit un studiu de fezabilitate foarte slab, caietul de sarcini pentru acest studiu de fezabilitate foarte slab pregatit, pe care, din pacate, a trebuit sa-l renegociem. In momentul de fata se lucreaza serios la acest studiu de fezabilitate si va fi, probabil, cel mai complex si mai serios studiu geotehnic al unei autostrazi care s-a realizat vreodata in Romania, cu obiectivul de a finaliza aceste SF-uri pentru primele doua sectiuni din aceasta autostrada, pentru care anul viitor sa putem lansa si proiectul tehnic si partea de executie. Pentru Autostrada Pitesti-Craiova, ne vom concentra atentia pe segmentul de 30 de kilometri, reprezentat de centurile ocolitoare la Craiova si la Bals, pentru care, in aceasta toamna, vom lansa licitatia pentru studiul de fezabilitate si proiectul tehnic. As semnala aici, totodata, si reforma pe care o avem in vedere la compania, la CNADNR, unde vrem sa venim cu o structura administrativa profesionista, care sa se concentreze, pe de-o parte, pe investitiile in infrastructura mare de transport rutier si o alta parte, o alta companie, care sa se concentreze pe partea de administrare a infrastructurii, un proiect pe care-l vom lansa in acest an si care sigur va trebui continuat de guvernele care vin. O sa ma opresc aici si cu voia dumneavoastra, in masura in care veti avea intrebari, o sa revin cu anumite clarificari. Va multumesc!

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:="">  

<p 0px="" border:="" color:="" font-family:="" font-stretch:="" font-variant-numeric:="" line-height:="" margin:="" padding:="" text-align:="" trebuchet="" vertical-align:=""> Sursa: gov.ro


Publicat de : ---
Data publicării: 20 Sep 2016 - 05:28
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=56507&titlu=Ciolos_pune_pentru_prima_data_problema_?echilibrarii?_teritoriale_a_investitiilor__atat_in_infrastructura__cat_si_private__?Vom_veni_cu_un_dispozitiv_pana_la_sfarsitul_anului__prin_care_sa_sprijinim_i