INTERVIU Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, inainte de alegerile parlamentare: ”I-as pune pe toti ministrii sa faca drumul Cluj – Oradea, sa vada daca e nevoie sau nu de Autostrada” [1]

Prezentam textul integral al interviului acordat agentiei MEDIAFAX de catre presedintele UDMR, Kelemen Hunor

.

Reporter: D-le Kelemen Hunor, UDMR intra in campania electorala pentru alegerile parlamentare ca unica voce a comunitatii maghiare, in conditiile in care PCM a primit locuri pe listele de candidati ale Uniunii, iar PPMT nu a depus deloc candidaturi la scrutinul din 11 decembrie. Cat de mult avantajeaza UDMR aceasta situatie? A devenit, astfel, mai usoara campania? Sperati sa obtineti un numar mai mare voturi si, implicit, sa castigati un numar mai mare de mandate in Parlament?

Kelemen Hunor: Vom vedea pe 11 decembrie cate voturi si cate mandate am obtinut. Asa cum nici in 2008, nici in 2012 nu ne-au incurcat foarte tare aceste prezente in campania electorala, nici in 2016 nu ar fi fost o chestiune cruciala. Cei de la PPMT au spus de la inceput ca nu vor candida si vor sustine independenti, dar oricum, daca ar fi candidat, ar fi insemnat o alta campanie, o alta abordare, mai nuantata, si, ceea ce nu am dorit niciodata, o divizare a comunitatii maghiare cand e vorba de alegerile parlamentare. La locale nu prea fac mare caz de aceasta competitie, fiindca nu vad o problema arzatoare. Dar, la parlamentare, noi sustinem o reprezentare unitara si de aceea am propus o colaborare cu PCM si PPMT. Dar PPMT nu a acceptat, ci doar PCM. Daca PPMT ar fi acceptat, sunt convins ca ar fi avut cel putin un loc eligibil pe listele noastre. Ei nu au dorit, asta e viata. Cate voturi vom obtine si cum va arata grupul nostru parlamentar nu vreau sa intru in speculatii, vrem doar sa asiguram o reprezentare proportionala. Din pacate, nu putem creste peste procentele care pot fi obtinute pe baza raportului comunitatii maghiare in interiorul societatii din Romania.

Criteo.DisplayAcceptableAdIfAdblocked({ "zoneid": 524002, "containerid": "crt-524002"}); /* (c)AdOcean 2003-2016, thinkdigital_ro.mediafax.ro.mfax_politic.640x160_adtext */ ado.slave('adoceanthinkdigitalrormipfomkid', {myMaster: 'rdSQfzL9Nw72omxcthT1CcrUDlMDKdsjAzX7YKd_VCf.p7' });

Reporter: Ati innoit echipa de candidati, cu tineri si femei. Cum au primit unii parlamentari ai UDMR, inca in functie, faptul ca nu mai figureaza pe liste pentru un nou mandat? Nu ati avut nemultumiti in teritoriu din aceasta cauza?

Kelemen Hunor: Au fost nemultumiri, nu pot sa spun ca unii nu au asteptat sa fie rugati sa candideze si nu au fost rugati, dar cred ca am gestionat bine si corect aceasta schimbare, aceasta innoire, fara foarte multe conflicte sau tensiuni. De fiecare data cand se face o schimbare, sunt oameni care raman nemultumiti. Noi am incercat sa asiguram echilibrul in grupurile parlamentare pentru ca, din a doua zi a Parlamentului, trebuie sa muncesti, sa intri in actiune, nu ai timp de ucenicie si am incercat sa mentinem un echilibru, sa avem si oameni care au o oarecare experienta parlamentara, dar si oameni care vin din societatea civila, din comuntatile locale sau din zona academica. Sunt multe zone de unde am incercat sa aducem oameni pe listele noastre, important este sa avem o echipa sudata si oameni competenti, care servesc binele comun.

Reporter: UDMR are, in programul electoral, o serie de proiecte specifice, care se adreseaza, firesc, comunitatii maghiare, de unde vin voturile pentru candidatii Uniunii. Dar aveti si puncte care privesc Romania, in general? Care ar fi acestea?

Kelemen Hunor: Nu e prima oara cand avem raspunsuri la toate problemele economice si sociale din Romania, pentru ca, vrand-nevrand, majoritatea problemelor sunt identice si pentru romani si pentru maghiari. La comunitatea noastra mai apar si probleme specifice, care necesita o alta abordare si exista un program coerent. Dar in ceea ce priveste celelalte aspecte, nici autostrazile nu sunt doar pentru maghiari sau doar pentru romani, toti circula pe autostrada, daca exista, daca nu exista, incercam sa atragem atentia Guvernului despre situatia autostrazilor. Eu i-as pune pe toti ministri Transporturilor, din 1990 pana in 2016, macar saptamanal sa faca drumul Cluj – Oradea, prin Huedin dus – intors, dupa-amiaza, sa vada daca e nevoie sau nu de Autostrada Transilvania. Daca vorbim de invatamant de calitate, scoli profesionale, problemele sociale, de salariul minim, care ar trebui sa creasca, daca vorbim de sanatate, sunt pentru noi toti, nu exista nicio diferenta. De aceea vorbim noi de infrastructura, de problemele economice, cum am putea ajuta fermierii, tinerii sa porneasca o afacere noua si cum am putea crea locuri de munca. De asemenea, cand vorbim de sprijinul pentru familiile cu mai multi copii, acesta este valabil si pentru romani si pentru maghiari, nu se face nicio diferenta. Cred ca programul nostru electoral raspunde asteptarilor societatii la modul general. Si cand vorbim de descentralizarea fiscala, care am vazut ca i-a enervat pe multi, vorbim de descentralizare fiscala pentru toate comunitatile, nu numai pentru maghiari, fiindca la Cluj, la Arad sau Timisoara, maghiarii sunt in minoritate. Noi auzim aceasta abordare de la romani de mult timp, oamenii de afaceri romani au aceste nemultumiri si probleme de ani de zile. Noi ne-am asumat si am spus poate raspicat, poate usor provocator, ceea ce spunea, la fel, acum cativa ani actualul europarlamentar PNL, Daniel Buda, doar ca el nu a fost auzit sau reactiile au fost mai modeste. Noi nu spunem altceva decat ceea ce spunea Daniel Buda din Cluj si anume descentralizare fiscala, daca lasati mai multi bani la autoritatile locale, se vor dezvolta mai multe afaceri, se vor dezvolta oportunitati prin care cresterea economica se va vedea si poti trimite mai multi bani la buget. Noi nu spunem ca nu trebuie sa aiba loc o redistribuire catre judetele mai sarace, dar nu pot sa nu ma intreb de ce toate firmele mari, care au o cifra de afaceri peste o anumita suma, sa fie inregistrate in Bucuresti? Bancile, firmele din IT, din industrie, de la Cluj, de la Salaj, de la Oradea, de la Sebes sau Sibiu, de ce sunt obligate sa cotizeze in Capitala? E o intrebare de bun simt si nu ar trebui sa se enerveze nici politicienii si nici jurnalistii. Ar trebui sa dea un raspuns.

Reporter: Aceasta ar fi explicatia pentru amplasarea, de catre UDMR, a panourilor cu mesajul ”Salvam Clujul, (sau Oradea) de Bucuresti, taxele noastre sa imbogateasca Ardealul, nu Capitala”, considerat a fi unul controversat, secregationist si care a si fost criticat? De ce a fost nevoie de un astfel de mesaj? Credeti ca va aduce mai multe voturi?

Kelemen Hunor: Nu stiu daca acest mesaj ne va aduce voturi, pana la urma vom vedea la alegeri. Eu sunt un om politic care nu face totul pentru voturi, daca pot sa aduc in dezbatere un subiect important, il aduc, daca imi aduce sau nu voturi e mai putin important. Importanta este dezbaterea creata si gasirea unor raspunsuri corecte, iar acestea sa vina in intampinarea asteptarii oamenilor si in interesul comunitatilor locale. Scopul acesta a fost, sa dezbatem un subiect extrem de important si sa incercam sa corectam ceea ce nu este corect astazi. Am dat destule competente autoritatilor locale, inca nu am dat destule, s-au facut pasi spre descentralizare, dar nu am dat resurse financiare. Cei care produc stau la coada si in functie de cum s-au trezit domnii din minister, de ce au mancat, acestia aproba sau nu aproba. Eu cred ca o astfel de discutie este binevenita, indiferent daca aduce sau nu voturi. Si este un mesaj pentru toata societatea, nu unul pentru maghiari.

Reporter: Precampania a fost marcata de nationalism ca principala tema la destule partide. Cum vedeti reaparitia acestui tip de discurs, va conta in calculele UDMR dupa alegeri?

Kelemen Hunor: Tot timpul au fost incercari si au fost perioade cand aceste incercari au fost onorate cu multe voturi, cand era PRM pe val. In ultima perioada nu mi se pare ca aceste tendinte merg, din punct de vedere politic, spre o constructie politica foarte solida, ci se distribuie in toate partidele. Si in PSD si in PNL sunt oameni care au fost in PRM, in UNPR, in diferite partide nationaliste sau au fost de la inceput in aceste partide mari. Se pot regasi in ambele zone din cand in cand scapari, chiar verbal violente. Daca nu se depaseste o anumita limita, eu cred ca se poate contra-argumenta, se poate explica de ce nu au dreptate si eu nu cred ca in Romania, din nicio parte, nici a romanilor, nici a maghiarilor, un discurs extremist va aduce voturi. Nu cred asa ceva.

Reporter: Tot in aceasta perioada de precampanie, au fost si voci ale unor lideri politici, Liviu Dragnea de la PSD, de exemplu, care respingeau, din start, orice alianta guvernamentala cu UDMR. Cum raspundeti unei asemenea afirmatii? Ce semnale ati primit de la PNL, liberalii ar fi dispusi la o alianta cu UDMR dupa alegeri?

Kelemen Hunor: Despre aliante post-electorale, coalitii si alte constructii nu vreau sa vorbesc, pentru ca nu am avut discutii nici cu unii, nici cu altii, si nu cred ca este acum momentul unor astfel de discutii. Nu ne ajuta nici pe noi, nici pe PNL, nici pe PSD. Dorintele lui Dragnea raman ale lui, dorintele electoratului raman ale electoratului, dorintele mele sunt ale mele. Am vazut ca i-am stricat duminica seara feng-shui-ul lui Dragnea, dar toamna e lunga si are, probabil, capacitatea de a restabili echilibrul stricat de mine printr-un discurs politic. Nu ne afecteaza, nu ne deranjeaza, nu ne enerveaza, nu ne calmeaza, de fapt ne lasa rece ce spune Dragnea in aceasta campanie electorala. Dupa 11 decembrie, eu sper ca vom putea contribui la tot ce inseamna reforma statului roman si tot ce inseamna reasezarea pe un fagas normal a acelor lucruri care nu merg bine astazi, si vorbesc de Guvern, de Parlament, de politica. Cu sau fara Dragnea, nu are importanta mare, deci si cu el si fara el…Pe noi nu persoana lui Dragnea ne intereseaza.

Reporter: In perioada post-decembrista, UDMR a avut momente, si nu putine, in care s-a aflat fie la guvernare, fie a sprijinit in Parlament un guvern. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite pentru ca Uniunea sa intre la guvernare alaturi de un alt partid dupa 11 decembrie? Aveti vreo preferinta sa faceti o majoritate cu social-democratii sau cu liberalii? Sau nu are importanta?

Kelemen Hunor: Dupa ce vom cunoaste rezultatul alegerilor vom putea spune cam ce ne asteapta. Discutiile despre o eventuala coalitie, tot dupa 12 decembrie trebuie purtate, inclusiv criteriile, conditiile, programele politice. Totul depinde de programul politic, nu de cine cat de mare are mustata sau de unde vine. Depinde extrem de mult de programul politic, de credibilitatea echipei, in rest, discutam dupa alegeri.

Reporter: Cum ati caracteriza guvernarea tehnocrata din ultimul an? Dumneavoastra ce credeti, Romania are nevoie de un guvern tehnocrat, format din specialisti, sau de unul politic, cu ministri numiti politic? V-a convins Platforma 100 a premierului Ciolos, va vedeti sustinandu-l? Ati sustine vreunul dintre actualii ministri in viitorul guvern, v-a convins vreunul ca face treaba mai buna decat un politician?

Kelemen Hunor: Romania are nevoie de un guvern politic, un guvern tehnocrat a fost o inventie intr-o situatie extrem de tensionata, dar, pe termen lung, o democratie parlamentara, un stat de drept nu pot functiona cu un guvern tehnocrat. Trebuie sa acceptam acest lucru. Uitati-va la tarile care au o democratie parlamentara veche, au o traditie de 200 de ani, nici nu se pune problema unui guvern tehnocrat, pentru ca un astfel de guvern pe termen lung distruge democratia parlamentara, distruge statul de drept, pentru ca nu raspunde in fata nimanui. Si, mai ales in Romania, unde poti guverna cu ordonante de urgenta, cat vrei, nimeni nu te impiedica sa dai saptamanal OUG si Parlamentul ramane in paranteza. Aceasta experienta de un an mi-a intarit convingerea ca nu trebuie sa ne bazam pe un guvern tehnocrat. Ce inseamna un guvern tehnocrat? Si oamenii politici pot fi specialisti intr-un anumit domeniu si un asa –zis tehnocrat poate avea un rezultat catastrofal si putem enumera pe acei ministri pe care premierul Dacian Ciolos i-a schimbat intr-un an. Nu vorbesc de cei care sunt, inca, in functie. Din acest punct de vedere un guvern tehnocrat nu este o garantie la nimic si pentru nimeni. E nevoie de un guvern politic, asumat politic si sustinut politic, in toate proiectele, si tras la raspundere, tot politic, daca lucrurile nu merg bine. Altfel, eu spun ca nici nu mai trebuie sa organizam alegeri, sa ne prefacem ca suntem un stat de drept si avem o democratie parlamentara. Despre Platfoma 100 a lui Dacian Ciolos pot spune ca sunt chestiuni de bun simt, chestiuni care, pentru orice om democrat, inseamna acelasi lucru, dar, in acelasi timp, sunt niste lucruri despre care eu personal am vorbit. Acum doi ani, la prezidentiale, am spus ca in anumite domenii e nevoie de un acord, un pact national, intre toate fortele politice, pentru ca daca nu vom avea o astfel de intelegere, atunci nici in educatie, nici in sanatate, nici in infrastructura sau agricultura nu reusim sa mergem intr-o anumita directie. Ca vine o echipa si schimba directia, vine alta, aduce alta strategie. De aceea, in aceste domenii, lucrurile merg extrem de prost. Nu vreau sa spun, in ceea ce priveste infrastructura, ca, in 100 de ani, Romania nu a fost in stare, nici cu rege, nici fara rege, nici cu comunisti, nici fara comunisti, sa lege cele trei provincii cu autostrazi. Nu spun ca acum 100 de ani trenurile mergeau punctual, dar nu faceau mai mult de la Oradea la Brasov decat fac acum. Din acest punct de vedere se poate discuta ce am facut noi, ca stat, pentru cetateni in 100 de ani, dar ce am facut in 27 de ani? Putem intra in Cartea Recordurilor ca am reusit sa facem in aceasta perioada 50 de km de autostrada in Transilvania…Nu mai vorbim de infrastructura feroviara care este varza, cred ca in UE nu exista o tara cu o infrastructura feroviara mai proasta decat Romania. Legat de agricultura, noi vorbim de ani de zile de sistemul de irigatii, dar nu s-a facut nimic. Despre invatamant si sanatate nu are rost sa mai amintesc. Din acest punct de vedere, Platforma 100 a lui Ciolos contine niste principii si creioneaza niste chestiuni de bun simt, dar de la platforma scrisa pe hartie pana la practica, este o cale este extrem de lunga. Nu stiu daca este o modalitate foarte potrivita sa spui ca vrei sa fii prim-ministru, dar nu te prezinti in fata alegatorilor. Se poate si acest lucru, dar de preferat este sa mergi in fata oamenilor si sa spui <<acesta sunt eu, asta este propunerea mea, daca considerati ca sunt bun, votati-ma>>. Se poate si cum fac PNL si premierul Ciolos, vom vedea ce parere au oamenii dupa 11 decembrie despre o astfel de abordare. Intr-o democratie parlamentara nu poti sa nu tii cont, daca tot organizezi alegeri, de optiunea oamenilor. In ceea ce priveste actualii ministri, trebuie sa ii critic pe toti, multe lucruri bune nu as putea spune despre ei.

Reporter: Sustineti punctul de vedere al presedintelui Iohannis ca viitorul premier nu ar trebui sa aiba condamnari penale sau sa fie cercetat chiar daca este sustinut de o majoritate parlamentara?

Kelemen Hunor: Este o chestiune de bun simt, cind e vorba de condamnare, cand e vorba de cercetare, lucrurile sunt mai complicate. O cercetare nu inseamna vinovatie. Cand exista o hotarare definitiva, irevocabila, lucrurile stau altfel, dar astazi, in Romania, oricine poate fi cercetat. Din acest punct de vedere nu exista un om care sa nu poata fi cercetat maine, asta nu inseamna ca este si vinovat. Alegerile se fac pentru Parlament, nu pentru premier, nimeni nu candideaza pentru functia de premier. Daca se spune ca ar fi propunerea de premier, nu inseamna ca acea persoana candideaza pentru functia de premier. Votul oamenilor se da pentru partide, pentru parlamentari. Daca ar fi alegeri ca in SUA sau Franta, unde se construieste guvernul in jurul presedintelui, atunci ar fi altceva, dar in Romania lucrurile stau diferit si, de aceea, unii nu spun cine ar fi propunerea de premier, altii incearca sa gaseasca o locomotiva printr-un nume. Din punct de vedere al legislatiei si cum vor vota oamenii, nu pot fi legate aceste aspecte.

Reporter: In contextul noului dosar instrumentat legat de Liceul Romano Catolic Targu Mures, spuneati ca ”vom lupta si vom fi solidari cu toti maghiarii care muncesc pentru interesele comunitatii si ne vom alatura fiecarui maghiar care este supus unor asemenea incercari si se afla in asemenea situatii”. Cum poate UDMR apara fiecare maghiar care este cercetat de institutiile statului?

Kelemen Hunor: Solidaritatea se poate arata sub aceasta forma, am vazut cum au reactionat parintii, societatea din Targu Mures. Se poate discuta daca, la infiintarea liceului, care a functionat pana in anul 1949, a fost furat de comunisti, a fost nationalizat si inchisa scoala de comunisti. Deci nu este o inventie noua, este vorba despre redeschiderea unei scoli furate de comunisti. Nimeni nu pune problema daca actul de nationalizare a fost legal sau nu, daca printr-o singura semnatura puteai nationaliza totul si sa inchizi mii de oameni in inchisoare, nimeni nu pune problema daca era in regula. Se poate discuta daca furtul trebuie acceptat dupa 50 – 70 de ani sau nu trebuie acceptat si daca, prin infiintarea liceului, cineva a furat ceva sau nu. Daca seful ISJ Mures, Stefan Somesan, si directorul Liceului Romano-Catolic, Tamasi Zsolt, au furat de la cineva ceva, daca au luat bunurile cuiva, daca au luat banii publici si i-au dus in alta parte. Dar o astfel de acuzatie nu exista. Ca a fost o greseala administrativa, poate, dar ce legatura are cu coruptia? In Romania, problema cea mai acuta este ca aceste legi de cauciuc pot fi trase pana unde vrei tu si, daca nu acopera pe cineva si trebuie sa acopere, mai tragi un pic si se poate. Era o perioada cand clasa politica din Romania a luat decizii politice, inclusiv pentru comunitatea maghiara, inclusiv pentru bisericile si comunitatile religioase. Nu toate legile au fost respectate, nu toate sunt aplicate, inclusiv cele despre retrocedari. Unii contesta si retrocedarile, dar de la cine a confiscat statul roman acele cladiri? De la Biserica Romano-Catolica. A pune in 2016 in discutie acest lucru, inseamna ca vrei sa spui ca furtul comunistilor a fost unul drept si ca trebuie pastrat tot ce s-a furat. Tot clasa politica a luat decizia, foarte importanta pentru biserici, ca pot infiinta scoli confesionale. Cei de la Targu Mures nu au facut altceva decat sa mearga pe ceea ce scrie in Constitutie. Daca pe procedura administrativa s-a gresit, trebuie vazut ce greseala a fost, daca trebuie o sanctiune, o schimbare, o completare, pana cand ajunge la ARACIP si pana se acrediteaza, dureaza pentru orice scoala nou infiintata sau reinfiintata. Dar sa pui sub control judiciar pe directorul scolii, sa arestezi la domiciliu pe seful ISJ pentru o greseala administrativa e prea mult, in conditiile in care sunt convins ca nu s-a furat de la cineva ceva si nu s-a facut nimic ilegal.

Reporter: Pe ce pozitie va situati in disputa PSD-Guvern pe tema majorarilor salariale care se afla pe ordinea de zi a sedintei Camerei Deputatilor?

Kelemen Hunor: Eu, tot timpul, am fost pentru cresteri salariale in limitele capacitatii bugetare, in limitele cresterii economice si nu mai mult, pentru ca daca structura unui buget se schimba radical si daca deficitul bugetar creste din cauza unor cresteri salariale fara sa aiba, in spate, o crestere economica, inseamna ca, pe termen lung, noi vom impinge societatea si bugetul de stat intr-o scara fara iesire. Iarasi trebuie sa reechilibram. In acest moment nu am analizele necesare sa stiu daca in toate domeniile cresterile salariale pot fi acoperite prin crestere economica, printr-o crestere a deficitului bugetar sau printr-o restructurare a bugetului in detrimentul investitiilor. Din acest punct de vedere, anumite aspecte pot fi sustinute de catre noi, dar sunt multe aspecte care nu pot fi sustinute, indiferent cat de demagogi si populisti incercam sa fim in campania electorala, inainte de alegeri. Acest lucru nu inseamna ca nu dorim, chiar noi propunem o crestere a salariului minim de la 1.250 de lei la 2.000 de lei, dar in patru ani, nu in campania electorala, nu intr-un singur an, nu cu cateva luni inainte de a vota bugetul anului 2017. Din acest punct de vedere, cred ca ar trebui lasata decizia, indiferent cat de mult doreste PSD sa arate oamenilor ca este pe partea lor, dupa alegerile parlamentare".

Citeste si: Procurorii militari studiaza la sediul Senatului documente referitoare la Dosarul Revolutiei Citeste si: Senatul a adoptat tacit doua majorari ale punctului de pensie incepand cu 1 ianuarie 2017 Citeste si: Eliminarea taxei radio-tv va fi dezbatuta la o intalnire la care va participa si presedintele Citeste si: Ministrii de externe din noua state ale Flancului Estic, intalnire cu presedintele Klaus Iohannis Citeste si: Campanie electorala inedita Citeste si: Gorghiu, dupa ce Dacian Ciolos a participat la mitingul PNL si apare pe afisele electorale: Prim-ministrul nu va fi parte activa a acestei campanii Citeste si: Candidat PMP Arges, campanie electorala cu teste de sarcina si analize medicale - GALERIE FOTO

 

/* (c)AdOcean 2003-2015, thinkdigital_ro.mediafax.ro.mfax_politic.624x30_text_final art */ ado.slave('adoceanthinkdigitalrotlppdvnoaf', {myMaster: 'rdSQfzL9Nw72omxcthT1CcrUDlMDKdsjAzX7YKd_VCf.p7' }); /* (c)AdOcean 2003-2015, thinkdigital_ro.mediafax.ro.mfax_politic.600x152_up_300x250_560x152_final art */ ado.slave('adoceanthinkdigitalrowkijqxdkqk', {myMaster: 'rdSQfzL9Nw72omxcthT1CcrUDlMDKdsjAzX7YKd_VCf.p7' });
Publicat de : ---
Data publicrii: 08 Noi 2016 - 05:32
 

Link tire   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=57519&titlu=INTERVIU_Presedintele_UDMR__Kelemen_Hunor__inainte_de_alegerile_parlamentare__aI_as_pune_pe_toti_ministrii_sa_faca_drumul_Cluj_a_Oradea__sa_vada_daca_e_nevoie_sau_nu_de_Autostradaa