Adrian Vasilescu, BNR: Cum a salvat Curtea Constitutionala ?legea darii in plata? (I) [1]

Autor: Adrian Vasilescu 09

.11.2016

Despre ?darea in plata? discutam din primavara anului 2015, de cand proiectul legii a intrat in dezbatere publica. Mesajul focalizat pe locuinta a angajat interesul unei bune parti a societatii civile. Parlamentul a adoptat legea in primavara lui 2016, cu o cvasiunanimitate de voturi, desi nenumarate foruri interne si internationale (Guvernul Romaniei, Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana, Fondul Monetar International) au formulat obiectii de fond.

Legea iesise din Senat continand multe confuzii, multe prevederi ce nu erau in ordine din punctul de vedere al rigorilor dreptului.  Si totusi, scopul legii ? in forma adoptata de Senat ? era clar: stingerea unei creante (a dreptului bancii, deci, de a-i fi platita datoria de catre cel caruia i-a acordat un imprumut, daca acesta din urma ajunge in imposibilitate de plata) e posibila numai in urmatoarele conditii: 1) suma imprumutata sa nu depaseasca echivalentul in lei a 150.000 de euro; 2) bunul ipotecat sa nu fie un teren, o casa de vacanta, o casa pentru speculatii, ci un imobil cu destinatie de locuinta; 3) locuinta oferita in plata sa fi fost ipotecata in favoarea bancii, drept garantie a creditului primit. Iar debitorul ce ar fi decis sa-si cedeze locuinta, ca sa-i fie sterse orice alte datorii, nu se putea juca de-a pisica si soarecele cu banca. Legea nu-l trimitea la usa bancii, ci ii numara pasii pe care trebuia sa-i faca. Primul pas: ii va adresa bancii o notificare oficiala, printr-un executor judecatoresc, un avocat sau un notar public, prin care isi va exprima intentia ferma de a-si ceda locuinta in schimbul iertarii de datorii. Pasul doi: va contracta un notar public, in fata caruia se va intalni cu un reprezentant al bancii, pentru a oficia actul de cedare a locuintei. Pasul trei: legea stipula expres, in articolul 5, ca ?toate costurile notariale si, dupa caz, ale executorului judecatoresc sau ale avocatului se suportau de catre debitor?. Adica, de catre cel ce ii este dator bancii si, pentru ca nu mai poate plati, decide sa-i dea bancii casa ca sa-i fie stearsa datoria.

Dupa ce s-au numarat voturile in Senat ? zero impotriva, zero abtineri, toti pentru ? s-ar fi putut spune: au obtinut ceea ce si-au dorit. Dar la numai cateva minute dupa ce s-a anuntat ca legea a trecut? s-au facut auzite voci, unele mai joase, altele mai ridicate, care au si ince­put s-o conteste. Plafonul de 150.000 de euro, ce imprima legii un caracter social pronuntat, a devenit motiv de nemultumiri.

Din Senat, legea a ajuns la Camera Deputatilor. In ziua de 5 aprilie 2016, in Comisia juridica a Camerei Deputatilor, la capatul unei sedinte lungi, cu multe momente tensionate, a fost finalizat referatul ce urma sa fie trimis plenului.  Dupa votul Camerei Deputatilor, legea si-a pierdut caracterul social prin modi­ficarea in ultima clipa a articolului nr. 4. Textul acestui articol, asa cum a aparut in Monitorul Oficial, are doua parti,  una contracarand-o pe cealalta. In prima parte, conditia pentru stingerea creantei este ca imprumutul sa fi fost contractat de consumator ?cu scopul de a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta?. Vitrina. Am vazut insa ca, in realitate, putea fi locuinta familiei, dar si o casa de vacanta ori o casa de inchiriat? Dupa care intervenea conjunctia ?sau?. Si tot ce urma dupa aceasta conjunctie facea inutila formularea din vitrina: ?? sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, (imprumutul - n.a.) este garantat cu cel putin un imobil avand destinatia de locuinta.? Ce sa intelegem? Ca daca garantia cuprinde un ?pachet? de bunuri imobiliare ? un teren, o casa de vacanta si una de inchiriat ? le ?da in plata? si se stinge creanta?! Si pot fi stinse, astfel, oricate creante? fiecare pana la echivalentul sumei de 250.000 de euro?!

Legea, in forma ei finala, a intrat in vigoare la 13 mai 2016. Dar nu se aplica. Au trecut, de atunci, aproape sase luni si efectul scontat de lege ? dai casa bancii si scapi de datorii ? a fost obtinut doar in cazurile in care consumatorii si creditorii (bancile) au ajuns la un astfel de acord. In rest, sunt inregistrate respingeri de catre instante, acceptari in prima instanta, urmand sa se judece  apelurile sau ? caz in care legea ?darii in plata? isi vede salvarea ? instantele au acceptat exceptiile de necon­sti­tutionalitate invocate de banci si au trimis legea la Curtea Constitutionala. Legea e acum salvata nu prin derogare de la Codul Civil, ci prin invocarea impre­vi­zi­unii, pe care instantele urmeaza s-o con­state in toate cazurile? conform prevederilor Noului Cod Civil.


Publicat de : ---
Data publicării: 09 Noi 2016 - 05:27
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=57554&titlu=Adrian_Vasilescu__BNR__Cum_a_salvat_Curtea_Constitutionala_?legea_darii_in_plata?__I_