Tema anticipatelor repune pe tapet un subiect care a incins spiritele participantilor la competitia electorala din 2004: fraudarea alegerilor. Operatiunea autobuzul, turism electoral, vot multiplu, furt cu urna mobila, sunt doar cateva dintre acuzatiile grave care au pus sub semnul intrebarii sistemul democratic din Romania.

S-au facut zeci si sute de sesizari. Alianta a acuzat de frauda inclusiv Biroul Electoral Central si Institutul National de Statistica. Imediat dupa schimbarea puterii, subiectul a fost ingropat. In justitie au ajuns doar cativa amarati. Nimeni nu i-a cautat pe cei care au organizat „execursiile“ electorale. Concluzia: Alianta se va prezenta la anticipate fara posibilitatea de a invoca neregulile flagrante de la scrutinul precedent. Si asta pentru simplul motiv ca nu a facut absolut nimic pentru a-i aduce in fata justitie pe cei care au fraudat alegerile prezidentiale si parlamentare din 2004.






De frauda electorala se mai ocupa doar Nenea Iancu



Asociatia Pro Democratia sesiza, in 2004, o serie de fraude generate de asa numitul turism electoral. Un exemplu in acest sens a fost desfasurarea alegerilor in Ilfov, unde s-a inregistrat acest fenomen (voturi duble) intr-un procent alarmant de mare. Asociatia a semnalat aceste nereguli care, de altfel, au fost gasite si in alte judete, motiv pentru care a solicitat autoritatilor o verificare la nivel national a tuturor situatiilor in care observatorii au avut suspiciuni si dovezi de frauda electorala.

Referitor la acest ultim aspect, cel al dovezilor, acestea au existat insa, in mod inexplicabil, demersul Asociatiei Pro Democratia nu a fost sprijinit de catre cei responsabili cu aplicarea legii. Cristian Parvulescu, presedintele Pro Democratia, ne-a declarat ca reactiile autoritatilor la semnalele privind fraudele electorale din acea perioada au fost aproape inexistente si insignifiante ca eficienta.

„La intrebarea de ce nu s-au facut verificari serioase, la nivel national, cu toate ca au existat semnale clare privind suspiciuni sau dovezi de frauda electorala ar trebui sa raspunda cei indrituiti sa o faca, politia, parchetul, cei responsabili cu organizarea si buna functionare a desfasurarii alegerilor. Este cat se poate de evident ca, la nivel national, nu s-au facut si centralizat verificari cu privire la cazurile de frauda. Doar la nivel local au fost cateva exemple, in rest, nu au fost depuse dosare, iar Parchetul nu s-a sesizat“.


Cristian Parvulescu: „Anticipatele se vor face dupa vechea lege, asa ca, vor exista suspiciuni“


Cristian Parvulescu a spus ca, atunci „ar fi trebuit ca cele doua comisii parlamentare sa se infiinteze, nu doar la nivel teoretic sau declarativ si sa ia masuri. Este vorba de comisiile propuse de PSD pentru verificarea legatiilor de frauda si ale Aliantei“.

Cat priveste Autoritatea Electorala Permanenta, analistul este de parere ca aceasta institutie nu a avut eficienta scontata: „Slaba speranta si in ceea ce priveste Autoritatea electorala permanenta, pentru ca aceasta institutie a fost infiintata intr-un moment in care nu mai avea influenta, ea functionand intre momentele electorale, deci in totala criza de timp“.

Cristian Parvulescu ne-a mai declarat ca, si la urmatoarele alegeri, problemele vor aparea inevitabil. „Alegerile anticipate se vor face dupa vechea lege, asa ca, in mod evident, vor exista aceleasi suspiciuni despre probabilitatea de fraudare a alegerilor. Mai mult, cata vreme alegerile se vor desfasura oriunde in tara si nu la domiciliul alegatorului, lucrurile vor avea aceeasi dimensiune. Insa, de aceea este esential ca sa se faca o modificare radicala a organizarii alegerilor. Spre exemplu, OSCE, in raportul de tara, avea in vedere nu mai putin de 30 de modificari. Este important asa numitul cod electoral, unificarea intregii legislatii intr-una singura.


„Este cat se poate de evident ca nu s-au facut verificari cu privire la cazurile de frauda“


Astfel, s-ar elimina situatia de acum, in care texte de lege identice se regasesc in mai multe legi (legea alegerilor locale, parlamentare, a organizarii referendumului), dar si numeroasele trimiteri de la o lege la alta, lucru ce genereaza greutati privind urmarirea modului in care este reglementat un anumit aspect de catre diferite persoane implicate in organizarea alegerilor... Sunt numai cateva aspecte... Oricum, actuala lege este atat de proasta incat orice guvern o poate folosi in interes propriu“. De altfel, in raportul intitulat „Alegeri la limita democratiei“, Asociatia semnala principalele deficiente ale scrutinului din 2004. Ca o prima caracteristica a fost semnalat votul multiplu, adica imposibilitatea de a asigura un control eficient al numarului de voturi exprimate de alegatorii ce se identificau cu cartile de identitate. „Aceasta situatie, nota Pro Democratia, este consecinta modului de reglementare si organizare a alegerilor, incepand de la dezbaterea si adoptarea legii electorale si continuand cu masurile administrative adoptate in ultimele saptamani inaintea alegerilor“.

Cazul Ilfov este edificator in ceea ce priveste practicarea turismului electoral. Judetul Ilfov s-a detasat evident in ceea ce priveste transportul la sectiile de votare de pe teritoriul sau. In urma verificarilor Pro Democratia, 351 de alegatori - 3,76% din 9.322 de alegatori care au votat in sectiile de votare in care au fost arondati au votat de cel putin doua ori pe teritoriul judetului Ilfov.

Si acesta este doar varful aisbergului pentru ca Pro Democratia nu a putut verifica alegatorii inscrisi pe listele permanente in Ilfov, pe listele speciale din toate localitatile judetului, pe listele permanente din judetele limitrofe, alegatorii inscrisi pe listele speciale din toate judetele limitrofe judetului Ilfov, dar si alegatorii care au votat inscrisi in toate listele permanente din Bucuresti, cei inscrisi in toate listele speciale din toate sectiile de votare din Bucuresti.

O investigatie de asemenea amploare, accesibila doar autoritatilor, ar fi scos, fara indoiala, la iveala dimensiunea reala a fraudei electorale din judetul Ilfov.

In egala masura, s-a observat transportul alegatorilor la urne cu mijloace de transport apartinand unor organizatii sau unor partide politice sau structuri ale Administratiei Publice locale. Folosirea abuziva a urnei mobile, care a fost trimisa la adrese de unde nu s-au primit dovezi medicale care sa ateste starea de sanatate a solicitantilor, la adrese fara solicitare etc. Au fost semnalate prezente nejustificate ale primarilor, reprezentantilor unor partide sau ale administratiei locale in sectiile de votare. Au fost cazuri de amenintare si agresare a observatorilor etc.

Suspiciunile si indiciile de frauda au urmat si dupa cel de-al doilea tur de scrutin, in principal acuzatii de frauda privind procesul de centralizare a voturilor si stabilire a rezultatelor, liderii Aliantei D.A acuzand public BEC si Institutul National de Statistica. „Si in al doilea tur de scrutin, apreciem ca, avand in vedere numarul de iregularitati, exista serioase suspiciuni privind libertatea si corectitudinea procesului electoral“, arata APD. La acestea se poate adauga defavorizarea electoratului de la orase care nu dispunea de viza de resedinta (flotant), care a dus la aglomeratii incredibile soldate cu imposibilitatea de a-si exercita dreptul de vot pentru cateva mii de alegatori.

Autoritatea Electorala Permanenta, strivita sub cizma PSD

Institutia care ar urma sa asigure buna desfasurare a alegerilor anticipate se numeste Autoritatea Electorala Permanenta (AEP). Infiintata prin lege organica in 2004, Autoritatea este responsabila cu tot ce misca in sectiile de votare. De la tusiera pana la sitemele de protectie ale urnelor. De asemenea, AEP stabileste cum se fac si cum se distribuie cartile de alegator. Tot aici se intocmesc si listele electorale permanente. Aceasta institutie, care va juca un rol crucial in cazul unor alegeri anticipate, este condusa de un om de casa al liderului PSD Viorel Hrebenciuc. Fost senator PSD de Bacau, Octavian Opris a plecat in fruntea Autoritatii Electorale Permanente direct din Parlament. El a fost ales in 2004 si are un mandat de 8 ani, care nu poate fi revocat decat „in baza unor motive temeinice“. In afara de presedinte, AEP mai este condusa de doi vicepresedinti. Si acestia sunt tot pesedisti: Alexandru Radu a fost desemnat de fostul presedinte Ion Iliescu, iar Ionel Flesariu a fost mutat de Nastase de la Ministerul Administratiei, unde a fost mana dreapta a lui Cozmanca. Culmea este ca, nici macar in conditiile acestui consens doctrinar, Autoritatea nu functioneaza. Cei doi vicepresedinti l-au acuzat in nenumarate randuri pe Opris ca a instituit un regim dictatorial in cadrul institutiei. Octavian Opris intocmeste singur raporturile AEP, desi legea ii cere consultarea in scris a vicepresedintilor. Ba mai mult, el i-a propus pe adjunctii sai ca observatori la alegerile din Irak fara ca macar sa le ceara acestora acordul. Adjunctii nu au acces nici macar la modul in care este impartit bugetul institutiei. Toate aceste elemente constituie serioase semne de intrebare asupra credibilitatii institutiei care ar urma sa pregateasca din punct de vedere tehnic si logistic alegerile anticipate.

---

Publicat de : Tudor Borcea, Cipria
Data publicării: 13 Iul 2005 - 05:58