Presedintele din umbra [1]

Lectura ultimei scrisori a lui Ion Iliescu, prefatata de numeroase declaratii si interviuri tratand aceleasi frustrari, mi-a strecurat in minte un gand nastrusnic: cum s-ar comporta oare un Fidel Castro ajuns in Opozitie?

Ce s-ar intampla daca Fidel Castro s-ar culca "el Lider Maximo" si s-ar trezi fara putere, mutat prin somn intr-o resedinta somptuoasa, pazit cu respect si lasat sa-si debiteze in liniste peroratiile despre "la Revolution", comunismul cu arome tropicale si marele dusman american. Batranel simpatic, orator hatru care imi aminteste de hohotele de ras provocate de glumele lui Ianos Kadar la reuniunile comunistilor maghiari, fost dictator sangvinar devenit conducatorul popular al unei dictaturi pleostite, Castro traieste dupa caderea Cortinei de Fier sub zodia tolerantei: e ingaduit de democratiile occidentale si de propriul popor ca un dinte aflat in balans usor si care, la un moment dat, va cadea de la sine. Ma trezesc insa repede din aceasta utopie: cum sa devina de bunavoie Castro vocea opozitiei, predand puterea fara varsare de sange si veghind impasibil la instalarea democratiei?!

In inima unei utopii palpita si ultimele mesaje ale lui Ion Iliescu. Toate proiectele la care viseaza Iliescu dupa debarcarea sa la Congresul PSD din aprilie exprima o gandire eminamente utopica. Iliescu se adreseaza romanilor sub o identitate unica pe mapamond: aceea de presedinte din umbra ("shadow President")! Retorica sa este a unui lider de anvergura, care da directive si croieste strategii de parca s-ar afla tot in fotoliul de la Cotroceni si ar avea la picioare o guvernare obedienta. De pilda, Iliescu deshumeaza la doi ani dupa deces o "Strategie pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei", despre care crede ca "poate fi un excelent punct de vedere pentru un model de dezvoltare viitoare a Romaniei". Totul e OK, cu mentiunea ca Iliescu pare sa nu fi aflat ca "strategia" pe care vrea s-o "transpuna in practica" a fost intre timp facuta una cu pamantul de tavalugul noii puteri. In coltul unde a fost ejectat la Congres, Iliescu face exercitii de teleportare la Davos sau Crans Montana unde, in fata unui auditoriu indefinibil, isi expune teoriile sale despre efectele globalizarii (decalaje de dezvoltare, polarizare sociala s.a.m.d.). Intr-o pauza de levitatie ideatica, Iliescu se razboieste cu conducerea PSD din postura unui tatuca iritat de apucaturile unor plozi despre care se preface ca uita ca au ajuns corupti sub directa lui obladuire. Si aceste sageti ale lui Iliescu au insa varful bont. Cu Iliescu de fata la reuniunea BPN a PSD de miercuri, Mircea Geona l-a taxat inca o data pe nazurosul sau Gepetto, vorbind despre "cei care nesocotesc ierharhia si disciplina de partid sau care aduc prejudicii de imagine partidului". Lui Iliescu i se potriveste perfect apelul facut de el catre conducerea PSD: "Nu riscati caderea in ridicol". E un sfat de om patit: Iliescu a riscat si chiar a cazut.
Publicat de : Radu Calin Cristea
Data publicării: 05 Noi 2005 - 09:07
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=9707&titlu=Presedintele_din_umbra