Perchezitionarea parlamentarilor, zadarnicita de proceduri [1]

Constitutia si Regulamentele interne ale celor doua Camere legislative prevad  proceduri foarte greoaie în privinta perchezitiei parlamentarilor

. In Legea fundamentala, se stipuleaza ca deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi în judecata penala pentru faptele care nu au legatura cu exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara încuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor.
Parlamentarii ar putea fi retinuti si supusi perchezitiei numai în caz de infractiune flagranta. Si în acest sens însa, Constitutia cere parcurgerea mai multor etape: mai întai, ministrul Justitiei trebuie sa-l informeze pe presedintele Camerei; urmeaza o analiza în urma careia, daca se constata ca nu exista un temei pentru retinere, Camera va dispune revocarea acestei masuri. Toate prevederile constitutionale au fost dublate de alte norme în textul Regulamentelor Senatului si Camerei Deputatilor.

De pilda, aplicate la situatia presedintelui Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, aflat în prezent în vizorul Departamentului National Anticoruptie, ele ar descrie traseul urmator. O eventuala cerere de perchezitionare a locuintei lui  Nastase trebuie adresata de catre ministrul Justitiei presedintelui Camerei Deputatilor, adica chiar subiectului perchezitiei. Mai departe, Adrian Nastase ar trebui sa aduca la cunostinta deputatilor cererea, în sedinta publica. Dupa aceea, o va trimite Comisiei juridice. La randul ei, aceasta trebuie sa întocmeasca un raport, în cel mult cinci zile de la sesizare.  Ministrul Justitiei este obligat sa înainteze Comisiei juridice toate documentele pe care aceasta le solicita. In caz de refuz, Comisia se adreseaza conducerii Camerei Deputatilor ? adica tot împricinatului Nastase  ?  pentru a lua o decizie cu privire la situatie. Procedura se afla însa la jumatate pentru ca eventuala cerere de perchezitie, împreuna cu raportul Comisiei juridice, trebuie sa mai faca un drum pana la grupul parlamentar din care face parte deputatul respectiv, în cazul nostru ipotetic, PSD. In alte cinci zile, grupul face si el un raport cu privire la cererea de perchezitie. Daca Adrian Nastase nu ar fi seful deputatilor si membru al unui grup parlamentar, atunci el ar  putea depune punctul de vedere referitor la cerere la conducerea Camerei. In final, cele doua rapoarte, ale Comisiei juridice si grupului parlamentar, se dezbat si se aproba de forul legislativ. Si aici însa intervine o întarziere fata de nevoile procurorilor. Camera Deputatilor se poate pronunta asupra masurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul membrilor prezenti.  (Raluca Dumitriu)
Publicat de : ---
Data publicării: 26 Ian 2006 - 06:56
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=13923&titlu=Perchezitionarea_parlamentarilor__zadarnicita_de_proceduri