Băsescu cere Parlamentului și reexaminarea Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni [1]

Președintele României, Traian Băsescu, a trimis astăzi, 10 aprilie, Parlamentului României, cererea de reexaminare a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, se arată într-un comunicat remis AMOS News.

Legea primită spre promulgare are ca obiect de reglementare drepturile și sprijinul acordat românilor din afara frontierelor de stat ale României, precum și trecerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din subordinea Ministerului Afacerilor Externe în subordinea Cancelariei Primului-Ministru. Actul normativ, se arată în cererea de reexaminare, „ar trebui să clarifice instituțiile care se ocupă de relația cu românii de pretutindeni. Structura existentă a  organismelor și organizațiilor guvernamentale care se ocupă de „românii de pretutindeni” este, în momentul actual, stufoasă și neclară  în ceea ce privește atribuțiile pe care aceste organisme le au în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni”.

Președintele Băsescu reamintește, totodată, că, în prezent, există un Departament pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, un oficiu guvernamental (Oficiul pentru gestionarea relațiilor cu Republica Moldova – în cadrul Cancelariei Primului Ministru), 5 direcții de specialitate (Direcția pentru Românii din Vecinătate și Balcani; Direcția pentru Originarii din România, Directia Cooperare cu Republica Moldova  - în cadrul MAE; Direcția Protecția Drepturilor Cetățenilor Români care Lucrează în Străinătate – în cadrul Ministerului Muncii, Solidarității și Familiei; Direcția Românii din afara țării – în cadrul Institutului Cultural Român), un compartiment de specialitate în cadrul Ministerului Educației și Cercetării și un birou  pentru cetățenie în cadrul Ministerului Justiției. De asemenea, în coordonarea MAE se afla și Centrul "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni, iar în coordonarea MEC se află Institutul Limbii Române. În opinia șefului statului, „o soluție viabilă pentru funcționarea operațională a acestor structuri ar putea fi comasarea lor sau organizarea acestora într-o singură instituție guvernamentală, obținând astfel, simplificarea sau eliminarea birocrației și existența unei instituții care poate funcționa optim, la standarde calitative  ridicate”.

De asemenea, în cerere se amintește că articolul 7 din Constituția României prevede că „Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt”, iar Președintele României reprezintă Statul român, așa cum statuează Constituția României în art. 80 alin.1. Or, Legea transmisă spre promulgare nu conține nicio dispoziție referitoare la atribuțiile Președintelui României din prisma legăturii acestuia cu românii de pretutindeni. Acesta este ales prin vot de către toți cetățenii români, care trebuie să beneficieze de protecția conferită și de art. 17 din Constituția României, care prevede că „Cetățenii români se bucură în străinătate de protecția statului român și trebuie să-și îndeplinească obligațiile, cu excepția acelora ce nu sunt compatibile cu absența lor din țară”.

Astfel, se mai arată în cererea trimisă Parlamentului, Președintele asigură, în colaborare cu direcția de profil din Ministerul Afacerilor Externe, legătura cu comunitățile românești din străinătate: „Legea supusă promulgării golește de conținut atribuțiile Președintelui față de românii de pretutindeni. În acest context, considerăm că ar fi esențial ca organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni să fie sub patronajul  Președintelui României și nu sub cel al Parlamentului României, cum prevede prezenta lege, la art. 7”.

În ceea ce privește instituirea Consiliului Românilor de Pretutindeni, șeful statului consideră că acesta ar putea avea stabilite atribuții care să privească funcționarea și dezvoltarea sprijinului acordat românilor de pretutindeni: „Crearea acestui organism doar pentru organizarea Congresului anual al Românilor ar putea deveni o atribuție în cadrul unei instituții deja existente, care are alocate fonduri de la bugetul de stat. Crearea acestei instituții ar putea fi organizată din reprezentanți ai românilor din diaspora, și ar putea să fie, de asemenea, un for intern al celor care trăiesc și muncesc în afara frontierelor de stat ale României, apărându-le drepturile și interesele”.

În cererea de reexaminare a Legii se mai arată că actul normativ nu definește clar anumite noțiuni în baza cărora se acordă unele drepturi, precum „Asociațiile de români” și nici criteriile în baza cărora un solicitant poate beneficia de sprijinul oferit de statul român. În acest context, se precizează în cerere, explicarea sintagmei „români de pretutindeni” ar trebui dezvoltată,  explicând mai clar ce categorii de conaționali pot fi incluși sub această denumire: „astfel, s-ar exclude o serie de proceduri de autentificare, diminuând căi birocratice de recunoaștere a unui drept al persoanelor care sunt rumâni, vlahi, valahi, macedoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni, moldoveni, sau acele persoane de origine română care fiind cetățeni români, foști cetățeni români ori descendenți  ai acestora sau vorbitori ai unuia din dialectele limbii române, ca limbă maternă, trăiesc actualmente, din diferite motive, în afara frontierelor de stat ale României”.

Totodată, în cererea trimisă Parlamentului, se precizează că preluarea Centrului „Eudoxiu Hurmuzachi” de către Cancelaria Primului Ministru nu este oportună, pentru că acest centru a fost creat în coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, fiind în permanentă legătură cu Departamentul Românilor de Pretutindeni. „Aducerea Centrului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni, în coordonarea Ministerului Educației și Cercetării ar însemna reluarea activității educaționale în sprijinul românilor din afară, cercetarea în domeniul protejării vorbitorilor de limbă română și sprijinirea școlilor românești din afară. Totodată, scopul acestui centru nu va mai fi privit de alte autorități altfel decât, din prisma rolului său, de susținător al învățământului în limba română și în afara granițelor geo-fizice ale României”, se arată în solicitarea trimisă Legislativului de către șeful statului.


Publicat de : ---
Data publicării: 11 Apr 2007 - 05:55
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=24476&titlu=Basescu_cere_Parlamentului_si_reexaminarea_Legii_privind_sprijinul_acordat_romanilor_de_pretutindeni