Cum a rezistat patru ani premierul Tariceanu fara sustinere parlamentara [1]

Lipsa unei majoritati puternice si intrarea la guvernare a Aliantei D

.A. PNL-PD alaturi de doi parteneri instabili, PC si UDMR, au influentat decisiv activitatea Parlamentului in ultimii patru ani. Ce avem acum cand tragem linie?

Cele patru formatiuni care au ajuns initial la putere au avut relatii tensionate inca din primele zile ale guvernarii si in aceste conditii a fost greu de asigurat o majoritate constanta pentru sustinerea proiectelor din programul de guvernare al Aliantei. Asadar, din acele prime zile, legislativul a fost trimis in somaj de catre Guvern, care si-a impus principalele puncte din program prin ordonanta de urgenta sau prin asumarea raspunderii guvernamentale. Cele mai importante legi adoptate in ultimii patru ani au fost trecute la presiunea Executivului, prin ordonante sau prin asumarea raspunderii guvernamentale, plecand de la legea de capatai a guvernarii de dreapta: introducerea cotei unice de impozitare de 16%. Alte puncte importante din programul de guvernare al Aliantei D.A. PNL - PD, cum ar fi legile proprietatii, legile de reforma a justitiei, pachetul de reforme in sanatate sau votul uninominal au trecut prin asumarea raspunderii guvernamentale - care presupune un vot de incredere acordat Guvernului de catre Parlament. Cota unica de impozitare, deviza Aliantei D.A. in campania electorala din 2004, a fost primul act normativ adoptat de noul guvern, care a emis o ordonanta de urgenta inaintea anului nou, pentru ca noua reglementare sa se poata aplica din prima zi a lui 2005. Cota unica a fost salutata de mediul de afaceri si a fost considerata un model in alte tari europene, totusi in legislativ a fost intampinata cu opozitie puternica de catre social - democrati, care aveau singuri aproape 40% din fotoliile parlamentare. Cota unica de impozitare va da nastere unei prapastii intre saraci si bogati, spuneau liderii PSD. In Comisia de buget din Camera, condusa la acea vreme de fostul ministru social-democrat de finante Mihai Tanasescu, discutiile asupra Codului fiscal au fost dure, deputatul contestand legalitatea unei sedinte in care a lipsit si in care reprezentantii puterii au reusit in cele din urma sa transeze legea. Nemultumirile PSD erau legate si de ezitarile ministrului de finante de la acea vreme, Ionut Popescu, care pleda ca impozitul de pe piata de capital sa ramana 1%, iar Senatul, camera din care facea si el parte, hotarase ca impozitul sa fie de 16%. In cele din urma s-a ajuns la un compromis, profitul din tranzactiile cu actiuni detinute pe piata de capital mai mult de un an fiind impozitat cu 1%, in timp ce actiunile cu tranzactionare curenta sunt impozitate cu 16%. Legile proprietatii si justitiei au trecut prin Parlament inainte de vacanta de vara din 2005, prin asumarea raspunderii Guvernului, insa proiectele au fost in cele din urma respinse de Curtea Constitutionala. Guvernul a trecut apoi legile proprietatii - prin care era infiintat Fondul Proprietatea prin ordonanta de urgenta, pentru ca deja in coalitia la guvernare aparusera tensiuni grave in raport cu reprezentantii Partidului Democrat, care il acuzau pe premierul Tariceanu ca nu s-a tinut de promisiunea de a demisiona si de a provoca alegeri anticipate. Cu cateva luni inainte, UDMR si PUR (actualul PC) se distantasera de dorinta Aliantei D.A. de a-i demite pe sefii celor doua Camere ale Legislativului, Nicolae Vacaroiu si Adrian Nastase, care fusesera votati in functie cu sprijinul PUR. Legile justitiei, prin care ministrul justitiei Monica Macovei a schimbat modalitatea de numire in functie a procurorului-sef al Romaniei si a procurorului -sef al DNA si in urma careia a fost infiintata Agentia Nationala de Integritate, care controleaza averile demnitarilor, au avut un traseu dificil in Parlament, pentru ca politicilor ministrului nu i se opuneau doar PSD si PRM, ci si lideri ai PC, UDMR si PNL. Legea Agentiei de Integritate, pe care Macovei a propus-o in 2005, a fost adoptata abia dupa ce PD a plecat de la guvernare in 2007, in timpul mandatului ministrului liberal al justitiei Tudor Chiuariu. Multi dintre parlamentari s-au opus infiintarii acestei institutii pentru ca urma sa le controleze averile. Mai multi oficiali europeni au transmis explicit Parlamentului ca ridicarea clauzei de salvgardare pe Justitie, o conditie pe care Romania a acceptat-o pentru a intra in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, depinde de infiintarea acestei Agentii. ANI a inceput sa functioneze efectiv in urma cu cateva luni. Pachetul legislativ din domeniul sanatatii, prin care s-a introdus un nou management al spitalelor, a fost adoptat tot prin asumarea raspunderii in vara lui 2006. La finele acelui an, PC a iesit de la guvernare, dupa ce fostul ministru al economiei Codrut Seres a intrat in atentia procurorilor anticorptie in dosarul privatizarilor strategice din energie, Incepand cu acest moment, guvernul devenit minoritar si-a negociat punctual legile. O luna mai tarziu, PNL s-a rupt, iar oamenii fideli lui Theodor Stolojan s-au grupat intr-un nou partid, PL-D, tensionand relatiile dintre liberali si democrati, pentru ca au copiat culorile, sigla si doctrina PD si si-au declarat sprijinul pentru Traian Basescu si Emil Boc, in detrimentul lui Tariceanu. Relatiile dintre PNL si PD scartaiau inca dinainte ca Tariceanu sa renunte la demisia din Guvern, de pilda, la votul din Parlament asupra conducerii Radioului si Televiziunii Publice, PD nu a mai propus candidatii negociati potrivit algoritmului si a refuzat sa voteze propunerile liberalilor. Noi motive de cearta au aparut si dupa ce in 2006 Traian Basescu l-a propus la conducerea Serviciului Roman de Informatii pe George Maior (fost senator PSD), dupa demisia lui Radu Timofte. Controlul asupra serviciilor secrete a constituit o tema constanta de conflict intre PNL si PD, dar liberalii au avut un moment de satisfactie dupa ce fostul ministru de externe Mihai Razvan Ungureanu a fost numit sef al Serviciului de Informatii Externe. Dupa ce PD a fost dat afara de la guvernare, in aprilie anul trecut, noul guvern PNL-UDMR, care avea aproximativ 20% dintre parlamentari, si-a negociat punctual proiectele cu opozitia. Legea bugetului pe anul trecut a trecut cu sprijinul PSD, partid care oficial s-a declarat adversarul dreptei. Si legea ANI a fost votata tot cu sprijin social-democrat, in vreme ce motiunile initiate de PD nu au avut sprijinul partenerilor din opozitie. In ultimii doi ani, PSD si PC au trecut mai multe proiecte controversate prin Parlament, intre care legea privind casele nationalizate, care ii defavoriza pe fostii proprietari. Legea se afla in atentia Curtii Constitutionale. Curtea a jucat si ea un rol-cheie in activitatea Parlamentului, respingand mai multe initiative ale deputatilor si senatorilor, cum ar fi cinci modificari ale legii referendumului sau legea RAPPS, prin care chiriasii vilelor de la stat puteau sa cumpere locuintele prin negociere directa. Curtea a provocat nemultumire in randul opiniei publice cand a declarat neconstitutionala legea CNSAS sau cand a declarat neconstitutionala procedura de trimitere in judecata a ministrilor parlamentari, tergiversand astfel procesele de coruptie in care erau implicati Adrian Nastase, Miron Mitrea, Codrut Seres si Paul Pacuraru. Doar in momente rare si dificile senatorii si deputatii celor sase formatiuni cu reprezentare parlamentara au reusit sa intruneasca consensul sau sa gaseasca o majoritate puternica pentru adoptarea legilor. Cel mai recent exemplu este adoptarea legii majorarii salariilor profesorilor cu 50%, catalogata drept populista de unii analisti economici, care considera ca a fost adoptata doar pentru ca parlamentarii sa aiba cu ce sa se laude in campania electorala. Insa legea salarizarii cadrelor didactice este doar ultimul dintr-o serie de proiecte controversate adoptate de Parlamentul 2004 - 2008. Intrebarea justa la bilantul actualei legislaturi ar fi ce anume nu au adoptat parlamentarii din iarna lui 2004 incoace? Un singur record a ramas in picioare, si anume, demiterea Guvernului prin motiune de cenzura. Parlamentarii au fost foarte aproape de un astfel de moment in toamna anului trecut, cand la o motiune a PSD impotriva Guvernului au fost inregistrate mai multe voturi pentru demiterea cabinetului decat impotriva, dar cvorumul de sedinta nu a fost intrunit, deoarece parlamentarii PC si PRM s-au retras de la discutii inaintea votului. Senatorii si deputatii au dezbatut in ultimii patru ani sase astfel de motiuni si inca una se afla pe rol in prezent, in vreme ce Senatul a adoptat la inceputul lui 2007 pentru prima data o motiune simpla, impotriva ministrului justitiei Monica Macovei. In total, 28 de motiuni simple au fost dezbatute in Parlament in ultimii patru ani. Un alt moment controversat a fost suspendarea din functie a presedintelui Traian Basescu, in mai 2007, iar de atunci popularitatea Parlamentului a intrat pe o panta descendenta, fiind cotat potrivit sondajelor de opinie la 19% cota de incredere, in vreme ce alte institutii precum Biserica sau Armata inregistreaza procente de peste 80%. Potrivit ultimului Eurobarometru, Parlamentul are o cota de incredere de 22% in randul cetatenilor romani, comparativ cu 76% cota de incredere a danezilor in Parlamentul national sau 66% a finlandezilor in propriul parlament.   Cele mai importante legi adoptate in actuala legislatura Cota unica de impozitare (prin OUG) Legea Curtii de Conturi (initiativa legislativa) Legea achizitiilor publice (proiect de lege) Legea ajutorului de stat (proiect de lege) Legile descentralizarii (proiect de lege) Pachetul de reforme in justitie (prin asumarea raspunderii) Pachetul de reforme in domeniul proprietatii (prin asumarea raspunderii Guvernului) Pachetul de reforme in sanatate (prin asumarea raspunderii guvernametale) Introducerea votului uninominal (prin asumarea raspunderii guvernamentale) Legea Agentiei Nationale de Integritate (proiect de lege)   Legi controversate dezbatute   Legea CNSAS - o lege care presupune demiterea automata din Parlament a celor care au colaborat cu fosta politie politica a fost declarata neconstitutionala. CNSAS - institutie care verifica trecutul persoanelor aflate in functii publice - functioneaza acum in baza unei ordonante de urgenta. Majorarea cu 50% a salariilor profesorilor - Parlamentul a votat-o in unanimitate la inceputul toamnei, iar Guvernul a incercat sa o blocheze printr-o ordonanta declarata neconstitutionala. Legea caselor nationalizate - legea initiata de liderul PC Dan Voiculescu ii avantajeaza pe chiriasi in detrimentul fostilor proprietari. Ea se afla in prezent in dezbaterea Curtii Constitutionale. Pachetul de legi in domeniul sigurantei nationale, care prevede modernizarea serviciilor speciale, initiat de PNL, se afla in continuare in dezbaterea Parlamentului. Seful statului a promovat in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii infiintarea Comunitatii Nationale de Informatii - o structura pe model american - care are rolul de a sintetiza informatiile livrate de serviciile secrete.   n Statutul minoritatilor nationale - este legea de care UDMR a conditionat, la finele lui 2004, participarea la guvernare si care prespune o autonomie sporita pentru comunitatile de maghiari. Proiectul introduce conceptul de "autonomie culturala", potrivit caruia comunitatile pot decide singure limba in care vor invata la scoala. Legea se afla in continuare in dezbaterea unei comisii speciale a Parlamentului.   n Legea RAPPS, prin care chiriasii vilelor de protocol de la stat isi vor putea cumpara locuintele prin negociere directa, initiata de secretarul general al Guvernului, a fost blocata printr-o decizie a Curtii Constitutionale.  
Publicat de : ---
Data publicrii: 27 Noi 2008 - 05:19
 

Link tire   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=31651&titlu=Cum_a_rezistat_patru_ani_premierul_Tariceanu_fara_sustinere_parlamentara