"Tradarea nationala" a lui Traian Basescu [1]

"Cred ca legea autonomiei culturale e o lege care trebuie sa treca prin Parlament cat mai rapid", a spus presedintele Traian Basescu sambata la Congresul UDMR de la Cluj

. Seful statului si-a schimbat pozitia cu 180 de grade. In ultimii ani, Basescu a spus in repetate randuri ca autonomia culturala exista, de fapt, si ca o lege speciala pentru asa ceva este "o gluma" si, de fapt, ar masca autonomia teritoriala."Am vorbit de autonomie atât cât o înteleg eu si care trebuie sa fie egala în toate localitatile, eu n-am folosit niciodata acest termen de autonomie teritoriala, care este al altora", a mai spus Traian Basescu la Congresul UDMR. "În ce priveste cresterea nivelului de autonomie, punctele noastre de vedere coincid, asa cum nici punctele noastre de vedere cu privire la tratamentul minoritatilor nu difera prea mult, avem doar termeni pe care îi traducem diferit uneori", a explicat presedintele, cel care spunea acum câteva luni la Budapesta ca minoritatea maghiara din România nu va primi "niciodata" autonomia.AUTONOMIA CULTURALĂ CA AUTONOMIE TERITORIALĂÎn campania electorala prezidentiala din 2004, Traian Basescu era un critic dur al autonomiei culturale pentru minoritatea maghiara. "Autonomia culturala este o gluma", spunea Traian Basescu. "Povestea autonomiei culturale, care e dobândita de multa vreme, este doar pentru a acoperi discutiile despre autonomia teritoriala", spunea raspicat actualul presedinte. În 2004, Traian Basescu îl acuza pe Adrian Nastase de ceea ce chiar domnia sa încearca sa faca azi, si anume de a obtine voturile minoritatii maghiare.ÎN 2004, TRĂDARE, ÎN 2009 - O URGENȚĂ"Nu putem fi de acord cu ceea ce face Adrian Nastase, care a negociat, la Târgu Mures, autonomia teritoriala a tarii Secuilor în schimbul sprijinului politic al UDMR. Spune ca a negociat autonomia culturala, dar asta trebuie sa fie o gluma. Cine le-a luat maghiarilor autonomia culturala? Ce, s-a interzis ceardasul în România? S-a interzis teatrul în limba maghiara la Târgu Mures? Asta e doar o acoperire a autonomiei teritoriale, pe care, din informatiile noastre, a discutat-o cu Marko Bela. Iar acceptarea autonomiei oricarei palme de pamânt românesc este un act de tradare nationala", spunea Traian Basescu în 2004. BOC: ROMÂNIA NU ESTE "TEATRU DE ÎNCERCĂRI"În 2006, europarlamentarul ungar Kinga Gal cerea, la Bucuresti, acordarea autonomiei culturale pentru minoritatea maghiara din România. Liderul PD, Emil Boc, si presedintele Traian Basescu au respins o astfel de solutie. Cel care este acum premier, si anume Emil Boc, spunea atunci ca "România nu poate fi teatru de încercari pentru aplicarea unor drepturi pe care alte state nu le-au acordat minoritatilor nationale". La aceea vreme, deputatul PD Petre Strachinaru spunea ca UDMR vrea, de fapt, autonomia teritoriala.PRESEDINTELE NU STIE DESPRE CE LEGE E VORBAÎn discursul de la Congresul UDMR de la Cluj, Traian Basescu a vorbit de legea autonomiei culturale. În realitate, acest proiect de lege nu exista. Este vorba, de fapt, despre proiectul Legii privind statutul minoritatilor nationale, întocmit de UDMR, care urmareste sa ofere cadrul legislativ pentru autonomia pe criterii etnice a maghiarilor din România. Centrul European de Studii Covasna-Harghita, prin dr Ioan Lacatusu, facea o analiza a proiectului de lege, cerând  organizarea unor ample dezbateri publice, cu participarea reprezentantilor societatii civile. Ioan Lacatusu spunea ca "din Expunerea de motive nu rezulta ca acest proiect a fost discutat si cu reprezentantii celorlalte minoritati nationale si astfel documentul apare ca fiind numai «opera» reprezentantilor minoritatii maghiare". Conform studiului, "în forma actuala, acest proiect legislativ pune foarte mult accentul pe ceea ce separa pe minoritari de majoritari, eludându-se total ceea ce îi uneste; nu sunt preluate si folosite concepte si termeni precum: «Respectarea integritatii teritoriale», «toleranta», «dialog intercultural», «respect reciproc», «întelegere», «cooperare, colaborare», «pluralism cultural», «coeziune sociala», «respect reciproc» s.a. Deoarece toate prevederile proiectului, în forma lui actuala, cuprind doar drepturile persoanelor apartinând minoritatilor nationale, apreciem ca este necesar sa se includa si un capitol referitor la obligatiile acestora în raport cu populatia majoritara si cu statul român". PRIVILEGII PENTRU MINORITARI În studiul sau, Ioan Lacatusu spunea ca prin proiectul de lege "nu se asigura egalitate între persoanele apartinând unei minoritati nationale si cele apartinând majoritatii, potrivit prevederilor Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale (Titlul II, art 4, alin 2), ci doar privilegii pentru minoritari, în dauna majoritarilor; ar fi necesar ca în expunerea de motive sa se mentioneze daca în alte tari europene exista legi privind statutul minoritatilor, cu prevederi echivalente, deoarece legislatia româneasca trebuie sa se alinieze celei europene, inclusiv celei din acest domeniu; înaintea dezbaterii si adoptarii în Parlament a proiectului legii statului minoritatii nationale propunem sa se solicite avizul conform al organismelor abilitate ale Consiliului Europei". Lacatusu observa ca "prevederea referitoare la folosirea limbii minoritare în raporturile cu autoritatile administrative în Conventia-cadru este formulata într-o maniera foarte flexibila, facându-se mentiunile «în masura posibilului» si tinând «seama de posibile dificultati de ordin financiar, administrativ, tehnic» etc"; în acest capitol din proiectul legii statutului minoritatilor nationale folosirea limbii materne nu a fost preluata formularea din Convetia-cadru "...daca aceste persoane solicita acest lucru, si acolo unde aceasta cerere corespunde unei nevoi reale, partile (n.n. - Statele semnatare ale Conventiei-cadru) se vor stradui sa asigure, în masura posibilului, conditii care sa permita folosirea limbii minoritare în raporturile dintre aceste persoane si autoritatile administrative" (Titlul II, art.10, alin 2).PROIECTUL DE LEGE EXCEDE PREVEDERILE INTERNAȚIONALEConcluzia lui Lacatusu este ca, "în întregul sau, proiectul actului normativ pune un accent exagerat pe drepturile colective ale minoritatilor nationale, propunând o serie de concepte si institutii precum «Autonomia culturala», «Consiliul National al Autonomiei Culturale» s.a., care excede cu mult prevederile internationale în materie. Astfel, în capitolul «Abordari si concepte fundamentale», la Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale", se precizeaza fara echivoc: "Implementarea principiilor enuntate în prezenta Conventie-cadru se va face prin legislatia nationala si politici guvernamentale corespunzatoare. Ea nu implica recunoasterea drepturilor colective: Accentul este pus pe protectia persoanelor apartinând minoritatilor nationale, care îsi pot exercita drepturile în mod individual si în comun cu altii (art. 3, paragraful 2). în aceasta privinta, Conventia-cadru urmeaza abordarea textelor adoptate de alte organizatii internationale". Contrar acestor prevederi, proiectul prevede constituirea Consiliului National al Autonomiei Culturale, care "va avea un aparat propriu, finantat din bugetul de stat", adica va fi un "stat în stat". (...) Contrar acestei precizari, proiectul legifereaza separatismul educational, cultural, civic, contribuind la crearea unor bariere comunicationale între minoritate si majoritate, cu efecte distructive, pe termen mediu si lung".DISCRIMINAREProiectul, observa Ioan Lacatusu, "pune accent pe obligativitatea consultarii reprezentantilor legitimi ai persoanelor apartinând minoritatilor nationale în luarea unor decizii ce privesc interesele lor identitare, dar nu prevede aceasta obligativitate si pentru autoritatile publice din localitatile si judetele unde minoritarii sunt numeric majoritari; în proiectul la care ne referim, nu sunt preluate prevederile art.20 din Conventia-cadru, care stipuleaza ca "în exercitarea drepturilor si libertatilor... orice persoana apartinând minoritatilor nationale va respecta legislatia nationala si drepturile celorlalti, în special ale persoanelor apartinând majoritatii sau altor minoritati nationale". (...)Prin continutul sau actual, proiectul legii minoritatilor actuale nu asigura masurile de protectie, cu caracter normativ sau administatriv, prin care sa se realizeze garantarea pastrarii, dezvoltarii si exprimarii identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a persoanelor apartinând majoritatii, din localitatile unde acestea sunt numeric minoritare, situatie în care se afla românii din judetele Covasna si Harghita. Planurile maghiarilor O declaratie facuta anul trecut la un miting la Târgu Mures de Gh. Frunda: "Acum 18 ani am redobândit terenurile luate abuziv, cladirile scolilor, bisericilor, acum avem mai multe scoli maghiare în Ardeal decât în perioada dintre cele doua razboaie mondiale. În peste o mie de localitati avem inscriptii bilingve. În urmatorii patru ani va trebui sa construim pe terenul autonomiei, trebuie sa dobândim autonomie culturala si teritoriala"(...) "Acest drum trebuie continuat si trebuie sa obtinem cele doua forme de autonomie - cea culturala, care este etnica, si cea teritoriala, care nu este etnica, dar care se completeaza reciproc.""Povestea autonomiei culturale, care e dobândita de multa vreme, este doar pentru a acoperi discutiile despre autonomia teritoriala"Traian Basescu - 2004"Cred ca legea autonomiei culturale e o lege care trebuie sa treca prin Parlament cât mai rapid"Traian Basescu - 25 aprilie 2009
Publicat de : ---
Data publicării: 27 Apr 2009 - 06:02
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=32963&titlu=__Tradarea_nationala___a_lui_Traian_Basescu