Cum se pot descotorosi "pietele" de guvernul Greciei in timp record [1]

În timp ce noul premier al Greciei s-a intalnit cu sefii marilor instante europene de la Bruxelles (Comisia Europeana, Parlamentul European si Consiliul European) pentru discutii despre viitorul relatiilor UE-Grecia, adevarata misiune dificila a revenit ministrului de FinanteYanis Varoufakis

. Miercuri, el s-a intalnit la Frankfurt cu presedintele Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, iar joi a avut o intalnire cu “parintele” austeritatii, ministrul german de Finante Wolfgang Schauble. Urmeaza apoi vizite la Paris si Roma. Rezultatul de pana acum: „Nu am cazut de acord nici macar ca nu suntem de acord”, a spus Varoufakis dupa intalnirea sa cu omologul german.

Miza discutiilor de la Frankfurt este, in ultima instanta, iesirea Greciei din zona euro, o procedura care nu este prevazuta in tratate in mod explicit si care ar necesita si iesirea Greciei din Uniunea Europeana. Atat noua putere controlata de Syriza, cat si Bruxelles-ul, Berlinul sau Banca Centrala Europeana pariaza pe faptul ca tabara adversa nu isi doreste in niciun caz un asemenea deznodamant, se arata inr-o analiza publicata de La Tribune. Tocmai din acest motiv agitarea acestui spectru al “Grexit” este tactica la care recurge atat Berlinul si BCE, cat si noul guvern de la Atena, fapt care duce la cresterea permanenta a tensiunii.

Ministrul de Finante Varoufakis a jucat prima minge a acestui joc al nervilor in urma cu o saptamana, cand a “ucis” practic troica formata din BCE, Comisia Europeana si FMI, spunandu-i direct si in fata presei sefului Eurogrupului (statele din zona euro), omologul sau olandez, ca Grecia nu recunoaste legitimitatea acestui organism care a ajuns sa controleze practic finantele tarii. Reactia ministrului de finante olandez a fost graitoare: acesta a declarat ca Atena tocmai ce a “ucis” troica si apoi s-a ridicat, aproape refuzand mana intinsa de ministrul Varoufakis.

In discutiile de la sediul BCE de la Frankfurt, italianul Mario Draghi a ripostat la fel de dur. El a avertizat Atena ca BCE va intrerupe livrarea de lichiditati catre Grecia daca noul guvern nu va accepta continuarea programului de reforme si austeritate stabilit. Tara are nevoie de acces la programul de acces la lichiditati de urgenta al BCE, insa banca de la Frankurt nu a garantat acest lucru decat pana pe 28 februarie. Dincolo de aceasta data, deznodamantul nedorit de nicio parte este posibil: intrarea in incapacitate de plata si iesirea din zona euro.

Guvernul Syriza incearca insa sa creeze presiuni folosind si parghii politice. Executivul condus de Alexis Tsipras este sustinut de circa 70% din electorat, este puternic si legitim, iar premierul nu ezita sa repete in fiecare deplasare externa ca exista posibilitatea unei ascensiuni fulminante a neo-nazistilor greci in cazul in care guvernul sau nu reuseste sa ajunga la un compromis cu Berlinul si Bruxellesul.

De cealalta parte, promotorii austeritatii stiu bine ca orice concesie facuta Greciei (relaxarea austeritatii, stergerea unei parti din datoria externa a tarii) ar face din Syriza un model de urmat. Pericolul cel mai mare este reprezentat de alegerile parlamentare din Spania, de la finalul acestui an. Un succes al Syriza in fata Berlinului si Bruxelles-ului ar face ca alegerile sa fie castigate de partidul Podemos, cu o orientare similara Syrizei. Ulterior, se poate preconiza o extindere a curentelor radicale de stanga si in Portugalia sau Italia, state supuse si ele politicilor de austeritate.

În ipoteza ca Grecia ar iesi din zona euro si ar reveni la o moneda nationala, tara nu s-ar mai putea finanta de pe pietele internationale si ar avea nevoie de un sprijin urgent. Perspectiva ca Moscova, in ciuda situatiei financiare actuale dificile, ar putea fi creditorul Greciei este una deloc de dorit pentru Bruxelles. Aceasta este o noua parghie de presiune pentru actualul guvern Syriza.

Syriza si soarta Cartelului Stangii din Franta

Apelul la istorie ar putea aduce putina lumina in situatia confuza in care se afla negocierile din noul guvern elen si institutiile europene si cele financiare internationale. În 1926 rolul Greciei revenea Frantei, iar cel al Syriza revenea Cartelului Stangii (un conglomerat format, printre altele, de Partidul Socialist Radical si Sectiunea Franceza a Internationalei a II-A). Cartelul Stangii a castigat alegerile din 1924, insa premierul Edouard Herriot nu a rezistat decat ceva mai putin de un an in fruntea executivului. Pe fondul unei crize financiare, el revine in fruntea guvernului in iulie 1926, cu un program care punea accentul pe impozitarea riguroasa a veniturilor mari, pe reglementarea timpului de lucru, pe respectarea drepturilor sindicalistilor – un program deloc apreciat de banci si marii antreprenori, dupa cum actualul program al Syriza este criticat de “piete” si de creditorii Greciei.

La doua zile dupa investirea guvernului, premierul Herriot primeste o scrisoare din partea Bancii Frantei (o institutie independenta, la fel cu reclama ca este in acest moment Banca Centrala Europeana). Guvernatorul ii cerea premierului sa ceara in acea zi Parlamentului o ridicare a plafonului de indatorare a guvernului, in caz contrar avertizand ca banca va inceta imediat platile, iar Franta va intra rapid in faliment. Scrisoarea se scurge catre presa, iar in cateva ore oamenii se imbulzesc la ghisee pentru a-si retrage banii, speriati de posibilitatea unei impozitari dure a conturilor. Rezultatul este o prabusire catastrofala a francului in raport cu lira sterlina in doar cateva ore.

În aceeasi zi, deputatii trantesc guvernul Herriot la o diferenta mare de voturi. A fost nevoie ca premierul demis sa astepte protectia politiei pentru a trece de multimea furioasa care il astepta in fata cladirii. A fost si momentul disparitiei Cartelului Stangii. În fruntea guvernului a urmat un preferat al sistemului financiar, Raymond Poincare. Totul a decurs cu maxima eficienta. Nu a fost nevoie decat de o scrisoare a guvernatorului bancii centrale si de presa. În 2015, banca centrala a Greciei si a Frantei deopotriva se afla la Frankfurt pe Main si se numeste Europaische Zentralbank, scrisori precum cea din 1926 poarta denumiri pompoase precum "non-paper", "draft", etc, iar presa este cel putin la fel de flamanda de stiri de senzatie venind de la mmai marii Europei.


Publicat de : ---
Data publicării: 06 Feb 2015 - 05:48
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=44062&titlu=Cum_se_pot_descotorosi___pietele___de_guvernul_Greciei_in_timp_record