Imprumutatii in CHF protesteaza din nou in fata Bancii Nationale a Romaniei

     *  Desi autoritatile au promis masuri de impartire a poverii, clientii continua sa plateasca ratele la un curs de schimb foarte mare
       Ziua de duminica, 15 ianuarie 2017, este una neagra pentru persoanele imprumutate in franci elvetieni (CHF), intrucat se implinesc doi ani de cand aceasta moneda a explodat neasteptat, dupa ce Banca Nationala a Elvetiei a ridicat pragul de 1,2 CHF/Euro impus in anul 2011

.
     Cresterea francului fata de leu, de la 3,7415 (in 14 ianuarie 2015), la 4,3287 (in 15 ianuarie 2015), in prezent cursul CHF/leu fiind de 4,1900, a condus la majorarea ratelor bancare - multi dintre debitori neputand sa-si mai achite datoriile catre banci -, iar unii dintre imprumutati au luat masuri drastice ca sa scape de situatie, ajungand pana la sinucidere.
     Clientii isi platesc, insa, ratele la un curs si mai mare, pretul francului fiind mai scump la vanzarea monedei elvetiene prin casele de schimb bancare. Pe 4 ianuarie de pilda, imediat dupa ce BNR anuntase cotatiile valutare, fata de oficialul 4,2210 lei/franc, Bancpost afisa un aproape neverosimil 4,3010 lei/CHF la vanzarea valutei catre clienti.
     In acest context, o parte dintre persoanele cu credite in CHF a decis sa se intalneasca, duminica, in fata Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in semn de protest, dupa cum ne-a declarat unul dintre imprumutati.
     Despre ultimii doi ani, debitorii au postat, pe pagina de Facebook a Grupului clientilor cu credite in CHF: "Suntem plimbati prin instante sau la Curtea Constitutionala in procese fara sfarsit, primim termene peste termene si amanari peste ama¬nari, suntem sabotati sau ignorati de institutiii care ar trebui sa actioneze si sa ne protejeze, impovarati si impinsi catre gesturi disperate de un sistem bancar profund corupt, dar cu protectie la cel mai inalt nivel.
     Din fericire, am avut capacitatea de a rezista acestor abuzuri inimaginabile. Am stiut sa tinem aproape unul de celalalt. Si asa va fi si de acum inainte.
     Va invitam, asadar, duminica, la o intalnire in fata BNR, pentru a mai schimba impresii, a rememora ceea ce a fost bun sau rau in acesti doi ani, ce mai e de facut in continuare, dar si sa aprindem o lumanare pentru a-i comemora pe cei plecati dintre noi, cei care nu au mai suportat aceste abuzuri".
     Din 2015 si pana in prezent, debitorii au cerut bancilor, in mai multe ocazii, sa negocieze, iar autoritatilor - sa adopte o lege care sa prevada impartirea poverii rezultata din cresterea francului elvetian.
     Unele banci au lansat programe de conversie cu discount, la care au aderat o parte din imprumutati. Totusi, clientii spun ca nu a existat niciun fel de negociere constructiva intre ei si banci, nici macar atunci cand asociatiile de consumatori si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) au solicitat bancilor sa participe la o negociere colectiva.
      * Banca Transilvania a trimis intrebari preliminare CJUE, intr-un dosar pe inghetarea cursului
     In ultimii doi ani, procesele dintre banci si clienti aflate pe rolul instantelor s-au inmultit.
     Mai mult decat atat, cateva dintre acestea au ajuns la Curtea Europeana de Justitie (CJUE), dupa ce au fost trimise intrebari preliminare pe subiect, atat de catre avocatii clientilor, cat si de catre cei ai bancilor.
     Ultimele informatii aparute in mediul online in acest sens arata ca Tribunalul Bihor a admis o cerere a Bancii Transilvania (BT) de trimitere a unor intrebari preliminare catre CJUE, intr-un dosar pe inchetarea cursului CHF/leu la data de la acordarea creditului.
     Pana la inchiderea editiei, reprezentantii BT nu ne-au transmis care sunt intrebarile transmise CJUE.
     Alte doua cazuri deschise tot pe inghetarea de curs in care instantele nationale au solicitat opinia Curtii Europene de Justitie se afla pe rolul Judecatoriei Campulung (Cauza Gavrilescu vs Volksbank) si, respectiv, la Curtea de Apel Oradea (Cauza Andriciuc si altii vs. Banca Roma¬neasca - un dosar colectiv coordonat de avocatul Gheorghe Piperea).
     In ultimul dintre aceste doua cazuri, raspunsul domnului Rasvan Horatiu Radu, reprezentantul nostru la Curtea Europeana de Justitie, transmis la cererea CJUE ca urmare a formularii intrebarilor de catre instanta de la Oradea, arata ca "obligatia de plata intr-o moneda straina (aceeasi in care a fost contractat imprumutul), in contextul atribuirii riscului privind variatia cursului valutar in sarcina exclusiva a consumatorului, conduce la o situatie incerta pentru consumator. Mai precis, costurile pe care acesta trebuie sa le suporte ar putea creste, aparent, fara o limita maxima, iar imprumutatorul nu are obligatia de a furniza in schimb vreun serviciu".
     Totodata, reprezentantul Guvernului nostru la CJUE apreciaza ca inserarea de clauze privind asumarea intregului risc valutar de catre consumator, fara sa fie prevazute mecanisme contractuale in sensul atenuarii acestui risc, denota crearea unui dezechilibru intre drepturile si obligatiile partilor, inca de la incheierea contractului. Rasvan Horatiu Radu precizeaza, in raspunsul sau, obtinut de ziarul BURSA: "Faptul ca imprejurarea ce reprezinta materializarea riscului se produce de abia la un moment ulterior si se exprima prin crearea unui dezechilibru intre prestatii nu inseamna ca dezechilibrul semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor nu exista inca de la momentul incheierii contractului. (...) Rezulta din situatia de fapt retinuta de instanta de trimitere ca banca avea posibilitatea de a face uz de variatiile de pe piata valutara, ceea ce reprezinta un context riscant pentru consumator".
     Deciziile CJUE sunt obligatorii pentru instantele din Romania, potrivit specialistilor din domeniu.
     In justitie exista, la ora actuala, o serie de procese ce au ca obiect inghetarea cursului CHF/leu, o parte importanta dintre acestea fiind castigata de clienti, unele chiar in ultima instanta.
     In Franta, BNP Paribas are dosar penal, fiind acuzata de practici comerciale inselatoare in cazul creditelor date in moneda elvetiana.
     Si la noi se afla in desfasurare procese colective pe practici comerciale considerate abuzive, deschise impotriva bancilor care au dat credite in CHF.
     Procesul deschis pe aceasta speta de avocatul Piperea impotriva unui numar de 9 banci are termen in data de 19 ianuarie.
     * Trei legi "cu cantec"
     La doi ani de la explozia francului elvetian, imprumutatii asteapta inca promulgarea Legii conversiei, pe care au solicitat-o inca de la inceput.
     Aceasta lege se afla, acum, la Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR), dupa ce a fost atacata de Guvernul Ciolos, la finalul anului trecut.
     Judecatorii CCR au amanat decizia privind Legea conversiei creditelor in CHF la curs istoric pentru data de 18 ianuarie 2017, ne-au confirmat surse de pe langa CCR.
     Adoptata in Camera Deputatilor la data de 18 octombrie 2016, legea a fost contestata la CCR de Executiv, pe motive sociale.
     Guvernul Ciolos a atacat la CCR Legea conversiei pentru clarificari, si nu pentru ca este impotriva ei, a explicat premierul Dacian Ciolos dupa ce a trimis actul legislativ la Curtea Constitutionala.
     Daca legea va fi declarata constitutionala, atunci presedintele Klaus Iohannis urmeaza sa o promulge sau sa o retrimita in Parlament, insa nu pe motive de constitutionalitate.
     Daca, insa, CCR va decide ca in lege exista articole neconstitutionale, atunci Parlamentul va trebui sa refaca respectivele articole.
     O alta lege care, desi a fost aprobata, inca nu poate fi aplicata este cea care priveste insolventa persoanelor fizice. Aceasta a fost prorogata de doua ori, o data la finalul lui 2015 si a doua oara la sfarsitul anului trecut, motivele de amanare a aplicarii acestei legi fiind aceleasi in ambele cazuri - lipsa logisticii si a fondurilor necesare.
     Conform ordonantei de urgenta din decembrie 2016, Legea insolventei persoanelor fizice ar urma sa intrfe in vigoare in data de 1 august 2017.
     Un al treilea act legislativ controversat, pe care debitorii l-au asteptat nerabdatori, este Legea darii in plata, care a fost adoptata si a si intrat in vigoare, insa dupa discutii indelungate si contradictorii.
     In acest caz, bancile au ridicat exceptii de neconstitutionalitate la CCR, Curtea Constitutionala, admitand unele dintre exceptii si res¬pingand altele. CCR a hotarat ca resp¬ectivele cazuri sa se deruleze in instanta, judecatorii urmand sa stabileasca asupra principiului impreviziunii. De asemenea, printre altele, Curtea a decis ca legea se aplica si contractelor de credit in vigoare la momentul adoptarii legii.
     Intre timp, instantele judeca o serie de procese deschise de banci dupa ce clientii au notificat institutiile financiare pentru darea in plata, procedura ce presupune stergerea intregii datorii odata cu cedarea catre banca a imobilului pus garantie in contractul de credit.
     In decursul anului trecut, atat BNR, cat si bancile, si autoritatile nationale, dar si institutiile financiare internationale au spus, in mai multe ocazii, ca proiectele legislative din domeniul bancar reprezinta un risc sistemic sever. Recent, banca centrala, dar si unii dintre bancheri, au revenit asupra declaratiilor, apreciind ca acest potential risc s-a diminuat semnificativ, dupa ce Legea darii in plata a trecut pe la CCR, iar cea care prevede conversia a fost atacata la Curtea Constitutionala, de catre Guvern.
     Bancile au revenit si asupra masurilor adoptate preventiv, respectiv de majorare a avansurilor la creditele ipotecare, acestea fiind diminuate, la doar cateva luni dupa ce au fost crescute.   
Publicat de : ---
Data publicării: 13 Ian 2017 - 05:44
 

Link știre