La superlativ [1]

Liderii partidelor actualei coaliții guvernamentale au fost puși în situația de a evalua, în ultimele zile, activitatea miniștrilor din propriile formațiuni. Semnalul a fost dat de controversatul sondaj de opinie realizat de CURS.

Nu știm dacă există vreo legătură între acest sondaj și intențiile exprimate, de asemenea, public, referitoare la restructurarea și/sau remanierea Cabinetului Tăriceanu. În orice caz, punerea față în față a cotelor de încredere, de evaluare pozitivă înregistrate de miniștrii în sondaj și a calificativelor date de amintiții lideri reprezintă o sursă de amuzament la scară națională. O sursă suplimentară de caraghioslâc a apărut atunci când liderii cu pricina au recurs la aprecieri nu numai asupra propriilor colegi de partid, ci și asupra miniștrilor din formațiunile "aliate". În aceste condiții, nimic nu se mai leagă cu nimic. Premianții devin corigenți sau repetenți, în funcție de cel care dă calificativele. S-a ajuns până acolo încât să se afirme că unii miniștri merită pentru activitatea lor "mai mult decât superlativul". Mă rog. Noroc că demnitarii nu sunt puși să dea un examen în limba română înainte de a fi numiți în funcție.
Dincolo, însă, de aceste aspecte hilare, se conturează tema gravă, serioasă, importantă, definită prin modul în care este guvernată țara. Percepția publică asupra prestației unor ministri nu poate constitui, în nici un caz, principalul criteriu de evaluare. S-a dovedit, aproape matematic, că publicul își formează o anumită părere în funcție, mai ales, de numărul de apariții televizate sau, cu alte cuvinte, de gradul de vizibilitate care determină și gradul de notorietate. Nu este cazul să recurgem la exemple, dar persoanele care se află în topul preferințelor electoratului (citește telespectatorilor), așa cum rezulta din sondajul CURS, s-au remarcat printr-o activitate ministerială mediocră și submediocră. Oricum, unii miniștri situați la coada clasamentului au avut o activitate mult mai bună. În aceste circumstanțe, nu vedem nici o diferență între rezultatele sondajelor efectuate de institutele de specialitate și cele inițiate de diverse publicații pe tema celor mai sexi bărbați și femei. Au ambele categorii de investigații același grad de credibilitate.
Aparent, lucrurile se complică atunci când răspunsurile celor intervievați nu se mai referă la anumite persoane, cu identitate precisă, ci la activitatea guvernului, în ansamblul lui. Confuzia este aproape totală: un guvern care a primit note proaste este format din miniștri, în majoritatea lor, cu note bune și foarte bune.
Cu siguranță, cititorii își amintesc că, încă de la finalul primului trimestru, șeful statului și primul ministru au anunțat că, la împlinirea unui semestru de la investitură, se va face un bilanț cuprinzător, deosebit de analitic al activității guvernului.
Această intenție a fost prezentată - la ore de vârf și de maximă audiență - ca o expresie a unui "nou mod de guvernare", a voinței politice de a promova transparența totală asupra manierei de gestionare a treburilor țării. Primul care a făcut pasul înapoi a fost însuși președitnele Băsescu, care ne-a explicat, în stilul său inconfundabil, că 6 luni reprezintă o perioadă prea scurtă pentru un bilanț, așa că ne-a promis doar o analiză. Nici aceasta n-a fost efectuată, iar inundațiile nu pot fi folosite drept pretext, deoarece s-au produs după termenul promis. La rândul său, premierul a recurs la tot felul de subterfugii pentru a scăpa de îndeplinirea obligației asumate.
În absența unei analize de fond, comunicate populației în termeni de reală transparență, orice măsură de remaniere și/sau restructurare a guvernului nu poate fi decât o operațiune cosmetică, menită să stopeze procesul accelerat de degradare a credibilității Cabinetului Tăriceanu. De acest fapt sunt conștienți (sau se pare că au devenit conștienți) actualii deținători ai Puterii. De aici toată tevatura la care asistăm, uneori stupefiați.
Având în vedere încercările disperate ale componenților ADA de a câștiga sau de a menține supremația în Alianță ori - pe un plan mai larg - în coaliție, astfel încât există întreaga îndreptățire pentru a considera că preconizata remaniere și/sau restructurare urmărește și alte scopuri, unele foarte depărtate și chiar contrare interesului public. În loc să se concentreze, cu adevărat, pe cele trei obiective enunțate în declarația de politică generală prezentată Parlamentului de premierul Tăriceanu, săptămâna trecută, coaliția consumă timp și energii pentru scopuri de cele mai multe ori oculte. Ar fi o iluzie pentru protagoniști să-și imagineze că toate acestea scapă spiritului de observație al românilor. E greu de crezut că cetățenii acceptă ca demnitari plătiți din banul public să-și vadă de propriile interese în detrimentul interesului general al țării. Orice joc politicianist este receptat ca atare și se reflectă cu o viteză aproape cosmică în sondajele de opinie demne de acest nume. Iată "cheia" în care pot fi citite și evenimente din aceste zile de pe scena politică dâmbovițeană.
Publicat de : Valentin Stănilă
Data publicării: 26 Iul 2005 - 08:14
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=6138&titlu=La_superlativ