1.Rolul
Preşedintelui
2.Politica internă
3.Politica externă
4.Siguranţa naţională
5.Alte atribuţii
Rolul Preşedintelui
Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul
independenţei nationale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna
funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită
funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul
80 - Constituţia României)
Alegerea Preşedintelui
Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret
şi liber exprimat. [...] Nici o persoana nu poate îndeplini funcţia de
Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi
succesive. (Articolul 81 - Constituţia României)
Durata mandatului
Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data
depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la
depunerea juramântului de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României
poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. (Articolul
83 - Constituţia României)
Incompatibilităţi şi imunităţi
În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui
partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.
Preşedintele României se bucură de imunitate. Preşedintele nu poate fi tras la
răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în
exercitarea mandatului.(Articolul 84 - Constituţia României)
Suspendarea din funcţie
In cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile
Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera
Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi
senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da
Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de
suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul
deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
Dacă propunera de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile
se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. (Articolul 95 -
Constituţia României)
Punerea sub acuzare
Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţa comună, cu votul a cel puţin
două treimi din numarul deputaţilor şi senatorilor, pot hotarî punerea sub
acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub
acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce,
neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii
cu privire la faptele ce i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la
data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată
aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept
la data ramânerii definitive a hotarârii de condamnare. (Articolul 96 -
Constituţia României)
Vacanţa funcţiei
Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de
demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor
sau de deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa
funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou
Preşedinte. (Articolul 97 - Constituţia României)
Interimatul funcţiei
Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este
suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi
exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele
Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. Pe durata interimatului nu se
pot transmite mesaje adresate Parlamentului, nu poate fi dizolvat Parlamentul şi
nu se poate organiza referendumul. (Articolul 98 - Constituţia României)
Actele Preşedintelui
In exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care
se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa
decretului. Decretele emise de Preşedintele României privind tratatele
internaţionale încheiate în numele României, acreditarea şi rechemarea
reprezentanţilor diplomatici ai României, aprobarea înfiinţării, desfiinţării
sau schimbării rangului misiunilor diplomatice, mobilizarea parţială sau
generală a forţelor armatei, respingerea agresiunilor armate îndreptate
împotriva ţării, instituiriea stării de asediu sau stării de urgenţă, precum şi
în ceea ce priveşte conferirea de decoraţii şi titluri de onoare, acordarea
gradului de mareşal, de general şi de amiral şi în ceea ce priveşte acordarea
graţierii individuale, se contrasemnezază de primul-ministru. (Articolul 100 -
Constiţutia României)
Numirea Guvernului
Preşedintele României desemneaza un candidat pentru funcţia de prim-ministru
şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de
remaniere guvernamentală sau de vacanţa a postului, Presedintele revocă şi
numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membrii ai Guvernului. Daca
prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a
Guvernului, Presedintele Romaniei va putea revoca şi numi pe unii membri ai
Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea
primului-ministru. (Articolul 85 - Constituţia României)
Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune
individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de credinţă. (Articolul
104 - Constituţia României)
Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.Dacă
primul-ministru îşi pierde calitatea de membru al Guvernului, cu excepţia
revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele
României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar
pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru până la formarea noului Guvern.
(Articolul 107 - Constituţia României)
Consultarea Guvernului
Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme
urgente şi de importanţă deosebită. (Articolul 86 - Constitutia României)
Participarea la şedinţele Guvernului
Preşedintele României poate lua parte la şedintele Guvernului în care se
dezbat probleme de interes naţional privind politca externa, apărarea tarii,
asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
Preşedintele României prezidează şedintele Guvernului la care participă. (Articolul
87 - Constitutia României)
Mesaje
Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la
principalele probleme politice ale naţiunii. (Articolul 88 - Constituţia
României)
Promulgarea legilor
Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea se
face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare,
Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Dacă
Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea
constituţionalităţii ei, promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea
legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii
Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. (Articolul 77 -
Constituţia României)
Dizolvarea Parlamentului
Dupa consultarea preşedintilor celor doua Camere şi a liderilor grupurilor
parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, daca acesta nu
a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile
de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel putin două solicitari de
învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură data.
Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimile şase luni ale mandatului
Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de
asediu sau de urgenţă. (Articolul 89 - Constituţia României)
Referendumul
Preşedintele României, dupa consultarea Parlamentului, poate cere
poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de
interes naţional. (Articolul 90 - Constituţia României )
Preşedintele încheie
tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune
spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi
acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifica potrivit
procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului,
acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă
înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele
României. (Articolul 91 - Constituţia României)
Preşedintele României reprezintă statul în relaţiile internaţionale şi, în
aceasta calitate, încheie tratate în numele României sau poate da împuternicire,
în aces scop, primului-ministru, ministrului afacerilor externe, altor membri ai
guvernului sau unor reprezentanti diplomatici ai României. Pe baza
împuternicirii date de Preşedintele României, Guvernul ia măsuri pentru
iniţierea şi negocierea tratatelor internaţionale care se încheie în numele
României. (Art. 1 - Legea 4/1991)
Negocierea şi semnarea tratatelor internaţionale încheiate în numele
României, se fac pe baza împuternicirilor date de către Preşedinte, de catre
delegatiile aprobate de acesta. (Art. 3 - Legea 4/1991)
Guvernul informează Preşedintele României şi parlamentul despre orice
acord, convenţie sau alte întelegeri internaţionale pe care le încheie şi care
nu trebuie să fie supuse ratificării.(Art. 5 - Legea 4/1991)
Preşedintele României, primul-ministru al Guvernului şi ministrul
afacerilor externe pot negocia şi semna tratate, acorduri, convenţii şi alte
întelegeri internaţionale, fără a prezenta depline puteri. (Art. 8 - Legea
4/1991)
Ratificarea sau aderarea, respectiv denunţarea tratatelor încheiate în
numele României, se consemnează în instrumentele de ratificare sau aderare,
respectiv de denunţare, semnate de Preşedintele României, investite cu sigiliul
statului şi contrasemnate de ministrul afacerilor externe. (Art. 9 - Legea
4/1991)
ATRIBUŢII ÎN
DOMENIUL APĂRĂRII
Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte
funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara,
cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a
forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotarârea Preşedintelui se supune
ulterior apărarii Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de
agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru
respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului,
printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacă de drept
în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 - Constitutia României)
MĂSURI EXCEPŢIONALE
Preşedintele României, instituie, potrivit legii, starea de asediu sau
starea de urgenţă, în întreaga ţară ori în unele unităţi
administrativ-teritoriale şi solicita Parlamentului încuviinţarea măsurii
adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Dacă Parlamentul nu se află
în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la înştiinţarea
stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata
acestora. (Articolul 93 - Constituţia României)
CONSILIUL SUPREM DE APĂRARE A ŢĂRII
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar
activitatile care privesc apararea tarii si securitatea nationala, participarea
la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele
de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a
păcii. (Articolul 119 - Constitutia României) Presedintele României este
presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. (Articolul 3 - Legea 39/1990
privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii)
Consiliul Suprem de aparare a Tarii se convoaca de catre presedintele acestuia,
de regula trimestrial, sau ori de câte ori este nevoie. (Articolul 5 - Legea
39/1990) Presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii coordoneaza si
îndruma întreaga activitate a acestuia. (Articolul 6 - Legea 39/1990)
SERVICIUL ROMÂN DE INFORMATII
Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul
informaţiilor privitoare la siguranţa naţionala a României, parte componenta a
sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. (Articolul 1 - Legea privind organizarea si
functionarea Serviciului Român de Informatii)
Serviciul Român de Informaţii este condus de un director, cu rang de
ministru, numit de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună, la
propunerea Preşedintelui României, în urma audierii celui propus de către
comisia însarcinata sa exercite controlul parlamentar asupra activităţii
Serviciului Român de Informaţii, care va prezenta un raport în faţa celor doua
Camere ale Parlamentului. Eliberarea din funcţie a directorului Serviciului
Român de Informaţii se face de Parlament, în şedinţa comună a celor două camere
la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total
al deputaţilor ori senatorilor. (Articolul 23 - Legea privind organizarea si
functionarea S.R.I.)
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.
( Art. 94 - Constitutia Romaniei)
Versiune printabilă | Trimite pe eMail | Hits: $hitCount$ | $editThis$