Liberalii il someaza pe Basescu [1]

Delegatia Permanenta PNL a adoptat joi seara o pozitie de forta in relatia cu Palatul Cotroceni, cerand printr-o rezolutie presedintelui Traian Basescu inlocuirea sefilor serviciilor secrete, precum si destituirea sefilor institutiilor politizate de PSD: Curtea de Conturi si Consiliul Concurentei. Calin Popescu Tariceanu s-a ferit insa sa dea curs solicitarii unor colegi liberali de pedepsire a procurorului general Ilie Botos.

In paralel, Tariceanu s-a pronuntat ieri, la Consiliul Reprezentantilor Nationali al PNL, si pentru intarirea si mobilizarea propriului partid din interior, condamnand atitudinile de vendeta, nepotrivite pentru ceea ce se vrea a fi "principalul partid de guvernamant". Tariceanu nu a ezitat sa-si critice colegii de partid pentru faptul ca au uitat sa mai faca politica si s-au implicat in vendete si raz-bunari iresponsabile, cerandu-le sa-si asume povara guvernarii.

Dorinta liderului PNL de rescriere a raportului de forte in relatia cu ceilalti parteneri de guvernare, dar si cu Cotroceniul, s-a bucurat de sustinerea partidului, care in cadrul Delegatiei Permanente de joi seara a elaborat o rezolutie prin care-i cer presedintelui Basescu destituirea lui sefilor SRI si SIE, Radu Timofte si Gheorghe Fulga. Si asta in conditiile in care, incepand de saptamana viitoare, potrivit liberalului Bogdan Olteanu, parlamentarii Aliantei vor lucra la elaborarea pachetului de legi privind serviciile secrete, inclusiv la controversata comunitate de informatii a carei subordonarea este in continuare obiect de disputa intre cele doua palate.

Din lista neagra a functiilor de conducere vizate de mazilirea liberala lipseste insa Parchetul General. Potrivit unor surse din PNL, Tariceanu nu a vrut sa dea apa la moara eventualelor suspiciuni de razbunare politica si de asociere cu scandalul conturilor unor fruntasi liberali, in ciuda faptului ca unii lideri ai partidului doreau sa ceara lui Basescu si capul lui Botos.

"Ar fi nepotrivita o cerere privind Parchetul, in acest moment. Nu cred ca asa ar trebui sa se comporte PNL fata de Parchet", a spus premierul. Liberalii au cazut de acord sa sustina promovarea de urgenta a legii lustratiei, ca o masura de asanare a societatii romanesti, precum si prelungirea mandatului CNSAS, cu sase ani, aceasta fiind "o institutie-cheie in procesul de asanare morala a societatii romanesti si de vindecare a sechelelor lasate de tirania comunista".

Liberalii au discutat joi si despre o viitoare strategie care sa contracareze actiunile presedintelui la adresa sefului lor. Unii liberali ar fi propus ca de acum inainte liderii PNL sa evite a comenta sau a reactiona la atacurile lui Basescu.

Chiar Tariceanu ar fi fost de acord cu aceasta strategie non-combativa si s-a abtinut de la votarea rezolutiei pentru a nu se spune la Cotroceni ca cere el demiterea sefilor serviciilor de informatii.

Premierul s-a pronuntat ieri si pentru imbunatatirea relatiilor interne printr-o "permanenta comunicare intre filiale si conducerea centrala". La aceste masuri s-ar adauga si necesitatea unei mai bune promovari a initiativelor liberale.

"Cei care vor sa joace individual, sa inteleaga ca pot face asta in cadrul echipelor din comisiile CRN", a avertizat liderul PNL. Nu au lipsit nici referirile mascate la tensiunile care au marcat uneori traseul Coalitiei de guvernamant sau al Aliantei D.A., Tariceanu apreciind ca partidul sau nu ar fi dus o politica a invrajbirii, ci a armoniei, ca urmare a faptului ca "si-a luat in serios responsabilitatea de partid de guvernare".

Seful statului a tot amanat schimbarea la SRI si SIE

Una din prerogativele importante ale sefului statului este numirea si revocarea din functie a sefilor serviciilor secrete. Presedintele este cel care desemneaza candidatii atat pentru conducerea SRI, cat si pentru cea a SIE. Seful SRI este numit la propunerea Presedintelui in sedinta comuna a Parlamentului. Eliberarea din functie a directorului SRI se face tot de catre Parlament, fie la propunerea Presedintelui Romaniei, fie a cel putin o treime din numarul total al deputatilor si senatorilor. Directorul SIE este si el numit la propunerea Presedintelui, dar de catre CSAT.

Legea de functionare a SIE nu specifica clar modul de eliberare din functie a acestuia, dar se subintelege ca acesta poate fi demis sau inlocuit in acelasi

mod in care a fost ales, adica de CSAT, la propunerea Presedintelui. Parlamentarii nu mai au, ca in cazul SRI, posibilitatea de a propune revocarea sefului SIE. Este aproape o cutuma ca presedintii nou instalati sa schimbe imediat dupa investirea lor in functie sefii serviciilor secrete. Pana acum, Basescu nu s-a grabit sa copieze exemplul predecesorilor sai, pentru ca, a argumentat el, acestia isi fac treaba bine. Radu Timofte, seful SRI, si Gheorghe Fulga, seful SIE, au fost numiti in functie in 2001, de presedintele Iliescu.

In octombrie, Basescu a declarat ca va schimba sefii serviciilor la momentul oportun, pentru ca, deocamdata, actualii sefi au anumite retele de relatii cu servicii straine, care nu trebuie pierdute. Actualul sef al SRI, Radu Timofte, a fost numit in functie in 2001, cand l-a inlocuit pe Costin Georgescu. In momentul numirii, Timofte, era considerat un apropiat al noului regim Iliescu. Acesta a fost senator PDSR, presedinte al comisiei de aparare din Senat si vicepresedinte al comisiei parlamentare comune de control al SRI. Costin Georgescu, cel care fusese inlocuit de Iliescu, era la randul sau considerat un apropiat al lui Emil Constantinescu, care l-a numit in functie in 1997. Seful SIE, Gheorghe Fulga,

a fost numit de Iliescu tot in 2001. Fulga l-a inlocuit pe Catalin Harnagea, numit in 1997 de Emil Constantinescu.

Presedintele revoca sefii de la Concurenta

Presedintele Consiliului Concurentei si cei doi vicepresedinti sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea Guvernului. Acestia pot fi revocati de catre autoritatea care i-a numit, adica de Presedinte, daca incalca dispozitiile legii Concurentei sau daca au primit o condamnare penala prin hotarare judecatoreasca

definitiva si irevocabila. Actualul presedinte al Consiliului Concurentei, Mihai Berinde, a fost numit in martie 2004. Anterior, in Guvernul Nastase, a fost mai intai secretar de stat la Ministerul Industriei si Resurselor, apoi la Ministerul Economiei si Comertului.

Tariceanu: "Vom avea stabilitate si fara FMI"

Calin Popescu Tariceanu a declarat ieri ca detasarea de FMI nu trebuie sa sperie pe nimeni pentru ca actuala Putere poate sa asigure stabilitatea macroeconomica si fara asistenta Fondului. "Relatia cu FMI este una de distantare, nu spun de divort. Nu mai este oportuna o relatie cu FMI de genul celei pe care am avut-o pana acum. Aceasta detasare de FMI nu trebuie sa sperie pe nimeni, ci sa ne dea mai multa responsabilitate sa putem dovedi ca stabilitatea macroeconomica poate fi asigurata si fara asistenta acestei institutii", a spus premierul. El a atras atentia ca exista o slaba capacitate de absorbtie a fondurilor comunitare. "Anul 2006 trebuie sa fie decisiv in privinta sporirii capacitatii de absorbtie a fondurilor europene, altfel dezvoltarea infrastructurii pe aceasta baza va fi foarte dificila", a completat premierul. Tariceanu le-a cerut liberalilor sa demonstreze ca sunt capabili sa elaboreze politici fiscale si bugetare proprii Romaniei, pentru a asigura stabilitatea macroeconomica, fara asistenta.

Saguna poate fi inlocuit de Parlament

Conducerea Curtii de Conturi este exercitata de plen, de comitetul de conducere, de presedintele si vicepresedintele Curtii de Conturi, toti consilieri de conturi. Membrii Curtii de Conturi (consilierii) sunt numiti de Parlament, la propunerea comisiilor pentru buget, finante si banci ale celor doua Camere, pentru un mandat de sase ani. Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numeste presedintele Curtii, vicepresedintii si presedintii sectiilor. Judecatorii financiari sunt numiti pe sase ani de Presedintele Romaniei, la propunerea plenului Curtii, si sunt revocati tot de Presedinte. Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de catre Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate care i-au recomandat, daca au incalcat prevederile legii de functionare a Curtii. Printre prevederile a caror incalcare provoaca pierderea functiilor, se numara abtinerea de la vot in adoptarea actelor Curtii, folosirea functiilor in scop de reclama sau propaganda, prestarea de activitati de consultanta sau a oricaror activitati care incalca principiul de impartialitate a exercitarii functiei. Actualul presedinte al Curtii de Conturi este Dan Drosu Saguna, numit in 2002 de Parlament. Saguna, care activeaza la Curte din 1993, a prezentat recent un raport care demonstra ca partidele politice au primit finantari ilegale. Pe primul loc in topul beneficiarilor de finatari ilegale se afla Partidul Conservator, cu 1,9 miliarde de lei vechi, urmat de PNL, cu 1,5 miliarde lei.
Publicat de : Eliza Olteanu, M.V.
Data publicării: 05 Noi 2005 - 09:08
 

Link știre   [1] https://www.fundatia-aleg.ro/index.php?name=News&file=article&sid=9708&titlu=Liberalii_il_someaza_pe_Basescu