Miercuri, 28 Decembrie 2005 - 07:09 AM Aleg.RO: Dupa anul Basescu urmeaza anul Basescu

Publicat de: ---

Sebastian Lazaroiu Sociolog Anul 2006 se arata dificil pentru scena politica romaneasca . Obisnuite sa amane deznodamantul pana in ultima clipa partidele politice vor fi constranse de realitatile tot mai clar conturate ale integrarii europene sa faca pasi decisivi spre clarificare. Nu doar factorii externi preseaza spre limpezirea apelor, ci, se pare ca si evolutiile politice interne. Sfarsitul de an a fost marcat de surpriza PRM, punand la indoiala proclamarea lui 2005 ca "anul Basescu". Partidul Romania Mare si liderul sau au aparut spectaculos din nou pe firmament, amintindu-le unora de experienta alegerilor din 2000. Un electorat in adormire, care zgandarit din timp in timp de subiecte sensibile (precum legea statutului minoritatilor), s-a intors cu fata spre discursul panicard al tribunului. Nici un partid nu se simte prea bine. Alianta PNL-PD a suferit numeroase socuri, atat de pe urma coliziunilor intre palate, cat si din partea unei naturi nemiloase. Zestrea de simpatie se epuizeaza vazand cu ochii. Premierul gafaie spre sfarsit de an, vazandu-se devansat in topuri de atatia lideri politici, fie din opozitie, fie de la putere, fie dintr-o semiopozitie interna. Semnalul l-a dat Basescu in august. Cine vrea sa castige capital politic sa se puna rau cu Tariceanu. Mona Musca e cel mai bun ministru al anului, desi a parasit executivul la jumatate de drum. Theodor Stolojan, desi ascuns intre zidurile groase ale palatului din deal, e dorit premier. Cristian Boureanu, proaspat suspendat din partid, incepe sa inspire respect si teama si urca in topurile popularitatii si cele ale ratingului de televiziune. Aparent se construiesc sau se consolideaza cariere politice pe seama unui lider politic epuizat. Prost sfatuit din prima zi a mandatului pana in ultimele zile ale anului ce s-au dus, Tariceanu incepe sa inspire din ce in ce mai multa mila. Toti il privesc ca pe "cel ce va pleca". Sursele autoritatii sale sunt acum reinventate de un PR lipsit de imaginatie - se imbraca in uniforma starnind mirare in Balcanii pacificati de americani, ataca opozitia social-democrata in parlament, spre indignarea unora care ii pretind recunostinta pentru episodul alegerilor anticipate din vara, organizeaza sedinte de partid in care isi pune la colt criticii. E drept ca nici celalalt copresedinte nu sta mai bine. Boc si Tariceanu ocupa ultimele locuri in topul oamenilor politici ai anului. Aproape ca te intrebi de unde mai are alianta resurse pentru 43-45% in sondaje, cu doi lideri atat de slabi. Spre disperarea PSD, scaderea aliantei la putere nu se revarsa in curtea din Kiseleff. Geoana intelege ca revolutia binelui la un partid tocmai venit de la guvernare pe bancile opozitiei are obiective neasteptate: sa tinem aproape, sa strangem randurile, sa nu ne parasim camarazii in vremuri de restriste. Realitatea il impinge spre acest compromis. Pe el il admira cateva milioane de romani, dar se pare ca nu cele cateva mii de care are nevoie, si care constituie armata de cadre construita sub guvernarea lui Nastase. Castigatorii congresului din aprilie sunt cei care au negociat noua formula de conducere, si nu neaparat cei care o compun. Liderul PSD traieste drama presedintelui fara autoritate si nu ar trebui sa ne mire daca acesta va cauta in curand sprijin in afara partidului. PSD nu mai stagneaza la 30%, cum se intampla in primele 6 luni ale anului, ci incepe sa piarda electorat prin orificiile care comunica strans cu recipientul PRM. Si atunci, se vor intreba unii, la ce bun un presedinte popular care nu aduce nimic partidului. Fuziunea dintre PNL si PD va fi subiectul anului. PD este avantajat de simpatia alegatorilor aliantei (via Basescu). PNL este avantajat de galeria liderilor credibili: Stolojan, Musca, Flutur. Cum se va alege presedintele noii formatiuni? Daca prin vot direct, atunci un membru al PD nu ar putea castiga, decat daca s-ar tine cont de noul raport din sondaje. Si totusi varianta 1 la 1 este cea mai probabila pentru consensul partilor. Atunci, PNL ar putea avea sanse mai mari sa dea liderul partidului rezultat din fuziune. Care va fi orientarea noului partid creat din liberali si populari? Daca va fi un pol popular, atunci partidul liberal nu o sa dispara. El se va reaseza pe temelia frustrarilor si pozitiilor radical-istorice. Dar nu va fi un partid care sa mai joace un rol major pe scena politica. Cum se vor imparti functiile la nivel local? Sunt organizatii judetene unde cele doua partide s-au trezit dintr-o pura manevra pre-electorala in aceeasi barca. Si barca abia isi mentine linia de plutire. Cu toate aceste obstacole si necunoscute ar mai putea exista o fuziune? Rezistenta la incertitudine e prea mare in ambele partide. Alegerile pentru Parlamentul European sunt o alta tema a anului 2006. Ele de fapt vor fi un test. Cu o participare previzibil scazuta, care ar aduce la vot electoratul mai educat, social-democratii se vor confrunta pentru prima oara cu povara epocii post-Iliescu. Cine ii va reprezenta pe cei din mediul rural, pe cei fara resurse care vor simti din plin costurile integrarii? PRM si-a deschis deja portile spre zonele electorale macinate de frustrare. Dar Alianta? Va fi ea suficient de convingatoare dupa o iarna grea cu cresteri de preturi? Va accepta fortat, concomitent cu alegerile, un referendum care sa dea posibilitatea presedintelui tarii sa se manifeste, la marginea constitutiei? Sau poate ca vor aparea din nou aceleasi voci liberale care sa protesteze fata de imixtiunile presedintelui jucator? Va fi un an greu in care prea multi se vor agata de pulpana lui Basescu.

(498 )